1 C
Bucharest
Tuesday, March 9, 2021

99% din deşeurile co-procesate pe platformele Holcim provin de pe piaţa locală

Grupul Holcim România este un actor important în gestionarea deşeurilor municipale. Pentru a afla ce investiţii a făcut pentru co-procesarea deşeurilor municipale, ce cantităţi pot fi preluate, dar şi cum va arăta viitorul industriei de ciment, i-am adresat câteva întrebări lui Horia Adrian, CEO Holcim România.● ecologic

ecologic: Cum a afectat această perioadă activitatea grupului Holcim România?

Horia Adrian, CEO Holcim România: Începând din luna martie am luat o serie de măsuri adiţionale care să asigure în primul rând siguranţa angajaţilor noştri în contextul COVID-19 şi, desigur, să facă posibilă continuarea activităţilor. Datorită unui set de reguli foarte stricte de prevenţie, activitatea noastră de zi cu zi a continuat la standarde normale atât în ceea ce priveşte producţia şi livrarea de ciment, beton şi produse prefabricate, dar şi cea de pre-tratare şi co-procesare a deşeurilor, activităţi esenţiale pentru funcţionarea societăţii româneşti. De asemenea, nu am înregistrat niciun caz de contaminare în operaţiuni.

ecologic: Există cerere de ciment în momentul actual? În ţară, în Europa, în lume?

Horia Adrian: Efectele epidemiei COVID-19 sunt resimţite la nivelul întregii economii, iar industria noastră nu face excepţie. Cu toate acestea, în multe ţări – inclusiv în România – activitatea în domeniul construcţiilor nu s-a oprit complet: unele proiecte începute anterior au continuat chiar şi în ultimele luni, iar această tendinţă probabil că va continua.

ecologic: Co-procesarea deşeurilor este o activitate importantă pentru Holcim România?

Horia Adrian: Co-procesarea deşeurilor în fabricile de ciment reprezintă o soluţie pentru protejarea resurselor naturale, precum şi pentru gestionarea corectă a deşeurilor deja existente, pe care le transformă în resurse alternative pentru procesul de producţie a cimentului.

Astfel, co-procesarea deşeurilor reprezintă contribuţia noastră activă la devierea deşeurilor de la depozitarea în gropile de gunoi, acolo unde ajung încă peste 75% din deşeurile din România. În plus, co-procesarea ne dă oportunitatea să conservăm combustibilii tradiţionali şi rezervele minerale ale ţării pentru ca şi generaţiile următoare să poată beneficia de ele.

La nivel internaţional, pentru a contribui la dezvoltarea unei Europe neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, industria cimentului şi-a propus ca până în 2030 peste 60% (iar până în 2050 peste 90%) din energia termică necesară procesului de fabricaţie să provină din resurse alternative. Astfel, s-ar evita emisia a peste 26 milioane tone CO2 anual, provenite din eliminarea deşeurilor prin depozitare sau incinerare. În prezent, estimăm că în România ne aflăm la aproximativ jumătate din această ţintă, în timp ce media la nivel european este de 46%.

ecologic: Vă rugăm să ne oferiţi câteva date. Ce investiţii au fost făcute în fabricile din România, unde şi ce cantităţi de deşeuri pot fi procesate?

Horia Adrian: Fabricile de ciment de la Câmpulung şi Aleşd ale Holcim România sunt autorizate să co-proceseze peste 100 de coduri de deşeuri (clasificate conform catalogului european de profil) care pot fi grupate în trei mari categorii: anvelope uzate, reziduuri petroliere şi deşeuri solide tocate care provin din surse industriale sau de la sortarea deşeurilor municipale. Acceptarea acestor deşeuri spre co-procesare se face în urma unor analize fizico-chimice complexe efectuate în laboratoare specializate şi dotate cu echipamente de ultima generaţie. Cantitatea de deşeuri acceptate şi destinate co-procesării variază în funcţie de condiţiile tehnice şi echipamentele de dozare-alimentare deşeuri specifice fiecărei fabrici de ciment, dar şi în funcţie de disponibilitatea deşeurilor corect sortate, care se încadrează în normele legale ce definesc această activitate.

Prin co-procesare, în cele două fabrici Holcim România, doar într-un an au fost deviate de la depozitare în condiţii de siguranţă deplină echivalentul cantităţii de deşeuri generate de un oraş cu o populaţie de 720.000 de locuitori. Aceasta reprezintă aproximativ o treime din populaţia Bucureştiului sau populaţia cumulată a municipiilor Timişoara, Oradea şi Sibiu.

ecologic: Poate România să asigure cantităţile pe care le puteţi procesa? Unde întâmpinaţi probleme?

Horia Adrian: Peste 99% din deşeurile co-procesate pe platformele Holcim şi Geocycle provin de pe piaţa locală. În acest moment, în România sunt gestionate anual aproximativ 5 milioane tone deşeuri municipale, din care circa 11% sunt reciclate şi doar aproximativ 5% sunt valorificate prin alte metode, inclusiv prin co-procesare. În plus, aşa cum menţionam anterior, ţara noastră este de-abia la jumătate din ţinta industriei europene de ciment, de a asigura din resurse alternative peste 60% din energia termică necesară procesului de producţie a cimentului până în 2030, deci există încă mult potenţial tehnic, dar nu este exploatat.

ecologic: Cel puţin acum, când există pericolul ca deşeurile menajere să fie contaminate, co-incinerarea ar trebui să fie o soluţie preferată în locul depozitării. Care este situaţia?

Horia Adrian: Co-procesarea deşeurilor în cuptoarele fabricilor de ciment rămâne cea mai bună practică pentru tratarea în siguranţă a deşeurilor ce nu au fost colectate separat, astfel încât să fie fezabilă reciclarea, în special pentru fracţia nereciclabilă a deşeurilor municipale sortate care altfel ar fi depozitată la groapă sau incinerată.

ecologic: Cum vedeţi dumneavoastră viitorul industriei de ciment?

Horia Adrian: Viitorul industriei de ciment vine cu soluţii accesibile şi cu amprentă redusă de carbon. Se estimează că în următorii 25 de ani alte două miliarde de oameni vor popula zonele urbane ale globului şi că 60% din infrastructura de care umanitatea va avea nevoie până în 2050 încă nu a fost construită. În Holcim România abordăm provocările de mediu şi societale viitoare şi contribuim la stabilirea standardelor de mâine în domeniul materialelor de construcţii. Provocarea noastră este să răspundem nevoii în creştere de locuinţe şi infrastructură de cea mai bună calitate în timp ce facem tranziţia la un mediu construit circular din punctul de vedere al resurselor şi cu emisii cât mai reduse de carbon.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Publicitate

Alte articole

Parlamentarii europeni cer un cadru legislativ puternic pentru economia circulară

Trecerea la o economie circulară ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 39% și ar...

Încă 17 zimbri au venit să locuiască în Munţii Făgăraş

În noiembrie şi decembrie 2020 Fundaţia Conservation Carpathia a adus în Munţii Făgăraş încă 17 zimbri în două locuri...

Iniţiativă de mediu la final de mandat

Fostul parlamentar USR Mihai Goţiu a anunţat că înainte de finalul mandatului a depus la Senat o propunere legislativă...

8,3 milioane euro pentru protejarea nurcilor

România va primi 8,3 milioane euro fonduri europene pentru protejarea nurcilor. Nurca europeană (Mustela lutreola) a ajuns o prezenţă...

În 2020 Harta Reciclării s-a extins cu 70%

Platforma HartaReciclarii.ro, care permite identificarea punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile din România, a inclus în 2020 peste 5.400...

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services