În data de 21 iulie 2020 Consiliul European a convenit asupra unui nou buget multianual și a unui program de recuperare. Cadrul financiar multianual care stabilește nivelurile bugetului UE pentru 2021-2027 totalizează un trilion de euro. Noul buget prevede extinderea “resurselor proprii” cu impozite pe deșeurile de ambalaje de plastic nereciclate, un mecanism de ajustare a taxei de carbon, o taxă digitală, un sistem revizuit de tranzacționare a emisiilor și planuri pe termen lung pentru o taxă pe tranzacțiile financiare. Nu mai puțin de 30% din cuantumul total al cheltuielilor de la bugetul Uniunii și al cheltuielilor din cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) sunt alocate obiectivelor din domeniul climatic.● ecologic
Liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui pachet de măsuri de redresare și asupra buge- tului pentru perioada 2021-2027 care vor ajuta UE să se refacă după pandemie și vor sprijini investițiile în tranziția verde și cea digitală. Pachetul de 1.824,3 miliarde euro combină cadrul financiar multianual și un efort extraordinar de redresare în cadrul instrumentului Next Generation EU.
La sfârșitul negocierilor care au durat cinci zile, președintele Consiliului Europei, Charles Michel, a făcut următoarea declarație: „Am ajuns la un acord cu privire la pachetul de redresare și bugetul european. Au fost desigur negocieri dificile, în momente foarte dificile pentru toți europenii. Un maraton care s-a soldat cu succes pentru toate cele 27 de state membre, dar în special pentru cetățeni. Este un acord bun. Este un acord solid. Și, cel mai important, este acordul potrivit pentru Europa în acest moment“.
Nimeni nu poate spune acum dacă rezultatul la care au ajuns liderii celor 27 de state este unul bun pentru toate ţările Uniunii. Că unele dintre ele vor beneficia mai mult decât altele de acest acord, este posibil.
Cert este în momentul de față că actualul program reprezintă o creștere uriașă, fără precedent, a cheltuielilor și a împrumuturilor Uniunii Europene, în condițiile în care capitolul privind resursele proprii este deocamdată destul de vag.
Bugetul UE pe termen lung
Noul cadru financiar multianual (CFM) va acoperi perioada de șapte ani dintre 2021 și 2027. CFM, consolidat prin Next Generation EU, va fi de asemenea principalul instrument pentru punerea în aplicare a pachetului de redresare pentru a face față consecințelor socioeconomice ale pandemiei de COVID-19.
Dimensiunea CFM de 1.074,3 miliarde euro îi va permite Uniunii să-și îndeplinească obiectivele pe termen lung și să mențină capacitatea deplină a planului de redresare. Cadrul financiar va acoperi următoarele domenii de cheltuieli: piața unică, inovare și sectorul digital; coeziune, reziliență și valori; resurse naturale și mediu; migrație și gestionarea frontierelor; securitate și apărare; vecinătate și întreaga lume; administrația publică europeană.
Fondul de redresare
Fondul de redresare, prin intermediul instrumentului Next Generation EU, va pune la dispoziția Uniunii mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia de COVID-19. În temeiul acordului Comisia va putea împrumuta de pe piețe până la 750 miliarde euro. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru împrumuturi reciproce și pentru cheltuieli direcționate prin programele CFM. Capitalul acumulat pe piețele financiare va fi rambursat până în 2058.
Sumele disponibile în cadrul Next Generation UE vor fi direcționate către șapte programe individuale: Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU, Orizont Europa, InvestEU, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul pentru o tranziție justă și rescEU. Din întregul pachet, 390 de miliarde euro vor fi distribuite sub formă de granturi acordate statelor membre, iar 360 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Alocări din Mecanismul de redresare și reziliență
Planul garantează că banii ajung în țările și sectoarele cele mai afectate de criză: 70% din granturile Mecanismului pentru redresare și reziliență vor fi angajate în 2021 și 2022, iar 30% în 2023. Alocările de la Mecanismul de redresare și reziliență în perioada 2021-2022 vor fi stabilite în conformitate cu criteriile de alocare ale Comisiei, luând în considerare nivelul de trai, dimensiunea și nivelul șomajului specifice fiecărui stat membru. În cazul alocărilor din 2023 criteriul șomajului va fi înlocuit cu scăderea PIB-ului în 2020 și 2021.
Guvernanță și condiționalitate
În conformitate cu principiile bunei guvernanțe, statele membre vor pregăti planuri naționale de redresare și de reziliență pentru perioada 2021-2023. Acestea vor trebui să fie în concordanță cu recomandările specifice fiecărei țări și să contribuie la tranziția verde și la cea digitală. Mai precis, planurile sunt necesare pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă și pentru a consolida “reziliența economică și socială” a țărilor Uniunii.
Planurile vor fi reexaminate în 2022. Evaluarea lor va fi aprobată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei. Plata granturilor va avea loc doar dacă vor fi îndeplinite obiectivele de etapă și țintele stabilite în planurile de redresare și de reziliență.
Politici climatice
Din totalul cheltuielilor din CFM și Next Generation EU, 30% vor viza proiecte referitoare la climă. Cheltuielile aferente CFM și Next Generation EU vor respecta obiectivul UE privind neutralitatea climatică până în 2050, obiectivele UE privind clima pentru 2030 și Acordul de la Paris.
Proiecte de mare anvergură
Această rubrică va sprijini în continuare finanțarea proiectelor de mare anvergură din noul program spațial european, precum și a proiectului ITER (reactorul termonuclear experimental internațional). Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a ITER pentru perioada 2021-2027 va fi de cel mult 5.000 milioane euro. International Termonuclear Experimental Reactor este un megaproiect internațional de cercetare și inginerie a fuziunii nucleare prin care se construiește în prezent cel mai mare proiect experimental al unui reactor de energie prin fuziune adiacent infrastructurii Cadarache din su- dul Franței. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului spațial pentru perioada 2021-2027 va fi de maximum 13.202 milioane euro, din care 8.000 milioane euro vor fi dedicate programului Galileo, iar 4.810 milioane euro programului Copernicus.
Aspecte orizontale
Ținând cont de importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, ar trebui ca programele și instrumentele să contribuie la integrarea acțiunilor în domeniul climatic, precum și la atingerea obiectivului global ca minimum 30% din cuantumul total al cheltuielilor de la bugetul Uniunii și al cheltuielilor NGEU să sprijine obiectivele din domeniul climatic.
Cheltuielile UE ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și cu principiul de a nu face rău al Pactului Ecologic European. O metodologie eficace de monitorizare a cheltuielilor în domeniul climei și a performanței acestora, inclusiv de raportare și cu măsuri relevante în cazul înregistrării unor progrese insuficiente, ar trebui să asigure faptul că următorul CFM în ansamblul său contribuie la punerea în aplicare a Acordului de la Paris. Comisia raportează anual cu privire la cheltuielile din domeniul climatic.
Pentru a aborda consecințele sociale și economice ale obiectivului de atingere a neutralității climatice până în 2050 și ale noului obiectiv al Uniunii în materie de climă pentru 2030 va fi creat un mecanism pentru o tranziție justă, inclusiv un fond pentru tranziție justă.
Resurse naturale și mediu
Creditele de angajament pentru această rubrică ce include politica în domeniul agricol și maritim, precum și politicile pentru mediu și climatice nu vor depăși 356.374 milioane euro, din care 258.594 milioane euro vor fi alocate pentru cheltuieli legate de piață și plățile directe. Plățile directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 și al Regulamentului privind planurile strategice PAC nu vor depăși 239.916 milioane euro.
Rubrica Resurse naturale și Mediu va finanța programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) care va acorda un sprijin suplimentar pentru conservarea biodiversității, inclusiv pentru Natura 2000, precum și pentru transformarea Uniunii într-o societate curată, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice.
Pentru a aborda consecințele sociale și economice ale obiectivului de atingere a neutralității climatice a UE până în 2050, va fi creat un mecanism pentru o tranziție justă, inclusiv un fond pentru o tranziție justă. Cuantumul alocat Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 este de 7.500 milioane euro.
Cheia de repartizare pentru Fondul pentru o tranziție justă va fi în conformitate cu propunerea Comisiei, prevăzând inclusiv un cuantum maxim și o reducere proporțională a intensității minime a ajutorului. Accesul la Fondul pentru o tranziție justă va fi limitat la 50% din alocările naționale pentru statele membre care nu s-au angajat încă să pună în aplicare obiectivul de atingere a neutralității climatice a UE până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, restul de 50% fiind pus la dispoziție în momentul acceptării unui astfel de angajament.
Venituri
De la 1 ianuarie 2021 statele membre vor reține sub formă de costuri de colectare 25% din cuantumurile pe care le colectează.
Resursa proprie bazată pe TVA
Actuala resursă proprie bazată pe TVA va fi înlocuită cu metoda alternativă simplificată și detaliată a Comisiei prezentată în ianuarie 2019, cu o cotă de apel uniformă de 0,3% care se va aplica bazelor de impozitare a TVA ale tuturor statelor membre, stabilite în conformitate cu metodologia detaliată propusă de Comisie. Pentru fiecare stat membru baza de impozitare a TVA care urmează să fie luată în considerare în acest scop nu depășește 50% din venitul național brut.
Noi resurse proprii
În următorii ani Uniunea Europeană va reforma sistemul de resurse proprii, introducând unele noi. Ca prim pas, se va introduce și se va aplica de la 1 ianuarie 2021 o nouă resursă proprie care va cuprinde o parte din veniturile obținute dintr-o contribuție națională calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate prin aplicarea unei cote de apel de 0,8 euro pe kilogram, cu un mecanism de evitare a impactului regresiv excesiv asupra contribuțiilor naționale.
Ca resurse proprii suplimentare, Comisia va prezenta în primul semestru al anului 2021 propuneri privind un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și o taxă digitală, ambele urmând a fi introduse cel târziu până la 1 ianuarie 2023. De asemenea, Comisia va prezenta o propunere de revizuire a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care se va extinde probabil la sectorul aviației și la cel maritim. În decursul următorului cadru financiar multianual (CFM) Uniunea va introduce și alte resurse proprii, care pot include o taxă pe tranzacțiile financiare.
Veniturile provenite din noile resurse proprii introduse după 2021 vor fi utilizate pentru rambursarea anticipată a împrumuturilor aferente Next Generation EU. Comisia este invitată să propună o revizuire în acest scop a CFM în timp util.
Corecții
Pentru perioada 2021-2027 o serie de corecții forfetare vor reduce contribuția anuală bazată pe venitul național brut a Danemarcei, Olandei, Austriei și Suediei și, în contextul sprijinului pentru redresare și reziliență, a Germaniei. Statele membre în cauză beneficiază de o reducere brută a contribuțiilor lor anuale bazate pe venitul național brut calculată la prețurile din 2020 în cuantum de: 377 milioane euro – Danemarca, 3.671 milioane euro – Germania, 1.921 milioane euro – Olanda, 565 milioane euro – Austria, 1.069 milioane euro – Suedia. Aceste reduceri brute sunt finanțate de toate statele membre în funcție de venitul lor național brut.
România și investițiile de mediu
La negocierile care au avut loc la Consiliul Europei, România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care s-a arătat extrem de mulțumit de cele aproape 79,9 miliarde euro alocate României.
Premierul Ludovic Orban le-a cerut miniștrilor să definească până la 31 iulie a.c. tipul de proiecte care pot fi finanțate în cadrul exercițiului financiar multianual european 2021-2027.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe a declarat că prioritatea pentru următoarele luni este concentrarea pe proiecte de mediu pentru ca România să beneficieze de cât mai mulți bani din fondurile pe care le are la dispoziție. Accentul va cădea în prima etapă pe cele aproximativ 10 miliarde euro care îi revin României din planul de relansare economică a UE.
“Din aceste 80 de miliarde, conform deciziilor Consiliului European, 30% vor trebui cheltuite pentru obiective «verzi», pentru crearea unei economii performante, cu emisii reduse de carbon, conform obiectivelor Pactului Ecologic European. Prioritatea noastră de acum este una singură: atragerea tuturor acestor fonduri, inclusiv a celor pentru combaterea efectelor pandemiei. Spun asta deoarece acele 33 miliarde euro din programul de relansare economică vor trebui cheltuite în următorii doi ani. Asta înseamnă un ritm dinamic pentru a trimite toate planurile noastre autorităților europene”, a declarat ministrul Costel Alexe. Conform declarațiilor ministrului Mediului, instituția pe care o conduce are aproape finalizată o structură de coordonare care va ajuta România să beneficieze atât de fondurile din Pactul Ecologic European (European Green Deal), cât și de acele fonduri din Next Generation EU care sunt supuse criteriilor Pactului Ecologic.●
