Ce se va întâmpla în 2021 cu reciclarea deşeurilor electrice în România?

Anul viitor se împlinesc 15 ani de când Rom­ânia a făcut primii paşi în colectarea separată şi reciclarea deşeurilor electronice, odată cu aderarea la UE. Prin implementarea directivei europene de atunci s-au pus bazele conceptului de răspundere extinsă a producătorului (REP). REP este un set de măsuri luate de stat pentru a se asigura că producătorii poartă responsabilitatea financiară şi organizatorică pentru gestionarea stadiului de deşeu din ciclul de viaţă al unui produs. Iar pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile, producătorii s-au asociat în Organizaţii pentru Implementarea Răspunderii Extinse a Producătorilor (OIREP sau OTR – Organizaţie de Transfer de Responsabilitate). Una dintre aceste organizaţii este ECOTIC, prima înfiinţată (în aprilie 2006) şi care de atunci depune eforturi constante pentru îmbunătăţirea domeniului şi a sistemului actual de colectare şi reciclare a DEEE în România. Menţionăm câteva elemente definitorii pentru ECOTIC: introducerea Timbrului Verde, implementarea standardelor WEEELABEX în domeniul tratării DEEE, derularea unor ample campanii de conştientizare, inclusiv cu fonduri europene, şi atingerea permanentă a ţintelor de colectare.●

ISTORIC

Ca în orice domeniu, sunt necesare ţinte şi elemente măsurabile care să permită analiza de date şi în acelaşi timp să asigure o creştere constantă a performanţelor, mai ales în acest sector ce urmăreşte protecţia mediului.

Până în anul 2015 ţinta a fost de 4 kilograme per locuitor la nivel naţional, neimpunând astfel ţinte clare OTR-urilor. În anul 2016 ţinta a fost de 40%, iar din 2017 până în 2020, 45% rată de colectare a DEEE-urilor raportate la media EEE puse pe piaţă în 3 ani anteriori, ţinte stabilite clar pentru producători şi implicit OTR-uri.

În toţi aceşti ani ECOTIC a reuşit – cu eforturi considerabile şi fără o susţinere semnificativă din partea autorităţilor – să îndeplinească ţintele producătorilor, mai ales din surse private (colectori, retail, B2B, campanii proprii). Chiar şi în 2020, an care a prezentat provocări noi cauzate de pandemie (colectări sistate pe perioade lungi, colectori cu probleme de susţinere a activităţii), ECOTIC va îndeplini această ţintă în continuare fără sprijinul autorităţilor locale. Pentru a clarifica la ce se referă acest sprijin necesar, precizăm că majoritatea autorităţilor locale nu oferă cetăţenilor servicii de debarasare a deşeurilor electrice şi electronice în vederea reciclării. În lipsa acestui serviciu (colectare mobilă, puncte de colectare fixe) deşeurile electrice ajung la groapa de gunoi, iar în cazul DEEE-urilor voluminoase, în fluxurile de fier vechi.

PROVOCĂRI 2021

Anul 2021 va fi unul decisiv pentru acest domeniu, motivele fiind multiple:

1) Creşterea ţintei de colectare la 65% (faţă de 45%). Realizarea unei rate de colectare de peste 40% în anul 2019 (care a însemnat cea mai bună performanţă naţională) s-a făcut cu multe eforturi din sectorul privat. Atingerea unei ţinte de 65% este practic imposibilă în contextul în care în România sunt foarte puţine puncte de colectare separată a DEEE gestionate de autorităţile locale, infrastructura de colectare existând doar din iniţiative private şi ceea ce se generează ca DEEE nu este suficient pentru a susţine îndeplinirea ţintei, gradul de înlocuire fiind mic. Chiar şi în contextul eradicării colectării informale (fluxul responsabil pentru pierderea DEEE în fier vechi şi dispersia poluanţilor aferenţi în mediu) tot nu se va reuşi îndeplinirea ţintei de 65%. De menţionat că dintre statele membre UE doar Irlanda a atins acest prag în 2019.

2) Penalitate AFM – 4 lei/kg, 20 lei/kg la lămpi (ţinta neatinsă), impusă producătorilor şi OTR-urilor. România are cea mai mare penalitate din UE, majoritatea statelor membre neavând o astfel de penalitate. Se adaugă şi clauza în care licenţa de operare a OTR-urilor este retrasă dacă 2 ani consecutiv nu se realizează ţinta. Efectele unei astfel de penalităţi care va fi aplicată începând cu 2021 vor fi devastatoare, scoţând de pe piaţă OTR-urile responsabile care dau valoare domeniului din România prin expertiza şi efortul lor.

3) OTR-uri noi pe piaţă în 2020 (8 la număr şi probabil vor mai apărea). Aceste noi OTR-uri probabil vor destabiliza piaţa prin tarife mici de timbre verzi pentru producători (nesustenabile pe termen lung din cauza faptului că pornesc la drum fără ţinte anterioare).

EXEMPLE DIN ALTE ŢĂRI

Cele mai bune rezultate în colectarea DEEE le au ţările care au implementat conceptul de implicare a tuturor actorilor (Belgia, Italia, Irlanda, Spania şi Olanda), ţinta nefiind astfel doar pe umerii producătorilor/OTR-urilor şi recunoscând-se faptul că fără implicarea fiecărui participant la întregul sistem, acesta nu se va îmbunătăţi şi nu va performa. Irlanda este ţara cu cele mai bune rezultate în materie de colectare separată a DEEE, beneficiind masiv de implicarea autorităţilor locale şi de un bun context legislativ.

SOLUŢII

WEEE Forum, asociaţie formată din Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate a Producătorilor din întreaga lume, din care face parte şi ECOTIC, prezintă o nouă viziune care subliniază necesitatea revizuirii actualului sistem de responsabilitate extinsă a producătorilor, inclusiv a ţintelor impuse, care nu mai sunt potrivite în contextul actual.

Pe baza cercetării recent realizate de Institutul Naţiunilor Unite pentru Formare şi Cercetare (UNITAR) în contextul numărului mic de state membre UE care şi-au îndeplinit ţintele de colectare DEEE ale anului 2019 şi în ciuda progreselor semnificative făcute în colectarea unor cantităţi tot mai mari de deşeuri generate, WEEE Forum evidenţiază patru paşi vitali care trebuie urmaţi pentru a asigura un sistem corect şi cu obiective realizabile.

I. Primul pas este aplicarea principiului de “implicare a tuturor actorilor”.

Este un principiu prin care sunt implicate toate entităţile publice şi private care au acces la DEEE, în colectare, logistică, pregătire pentru reutilizare, recondiţionare, tratare sau reciclare a DEEE-urilor sau activităţi de monitorizare asociate, legislative şi de punere în aplicare. Toţi actorii sunt supuşi unor obligaţii minime legale privind – printre altele – respectarea legislaţiei, raportarea către autorităţile competente şi respectarea standardelor oficiale şi de comunicare.

Abordarea principiului de „implicare a tuturor actorilor“ înseamnă că toţi actorii au obligaţii legale pe care autorităţile competente trebuie să le impună şi să le verifice pentru a se asigura că toţi îşi aduc aportul în conformitate cu cerinţele legale. Această abordare oferă o perspectivă echitabilă şi oportunităţi egale pe piaţă, precum şi o monitorizare aprofundată a sectorului.

II. În al doilea rând, OTR-urilor să li se ceară să colecteze doar DEEE-urile la care au acces, adică acelea de la punctele de colectare, de la retail sau predate direct şi nu ar trebui să fie responsabile pentru DEEE-urile la care nu au acces, spre exemplu cele pierdute în fluxul de fier vechi.

Pentru DEEE-urile care le sunt accesibile, obligaţia de colectare este de 100%. Abordarea propusă recomandă un rol pentru OTR-uri axat pe mijloace şi nu doar pe obiective. OTR-urile ar juca de asemenea un rol important în sprijinirea acţiunilor care vor transforma fluxurile de DEEE nedeclarate în DEEE raportate oficial şi tratate corespunzător.

III. Al treilea pas sugerat este introducerea mai multor măsuri pe care autorităţile ar trebui să le pună în aplicare pentru a sprijini creşterea colectării DEEE. Acestea includ înfiinţarea unui organism de coordonare, îmbunătăţirea reţelei de colectare şi o mai bună monitorizare a fluxurilor de DEEE.

IV. În cele din urmă se impune o revizuire a metodei de calcul în stabilirea ţintelor pentru cantitatea de DEEE care trebuie colectată în fiecare stat membru. Calculul se bazează în prezent fie pe cantitatea de echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţă, fie pe cantitatea de DEEE generate anterior.

Comentând acest ultim pas, Jan Vlad, preşedintele WEEE Forum, a menţionat: “O abordare a tuturor actorilor şi măsurile de sprijin vor creşte cu siguranţă ratele de colectare, dar nu reprezintă o garanţie pentru atingerea ţintelor actuale. În mod neaşteptat, cercetarea arată că metoda utilizată pentru a calcula ţintele curente de colectare nu este adecvată scopului şi determină ţinte nepotrivite şi contrare scopului urmărit. Acest lucru ar trebui să devină o prioritate”.

Jan Vlad a evidenţiat în continuare: “Principalele minusuri ale metodologiei de calcul al ţintei pe baza DEEE generate sunt fluctuaţiile în volumele de colectare ca urmare a ciclurilor economice, inexactităţilor legate de echipamentele puse pe piaţă şi durata de utilizare a acestora. Mai mult, ţintele ridicate de colectare bazate pe cantităţile puse pe piaţă intră în conflict cu ierarhia actuală a ciclului deşeurilor, care promovează prevenirea generării de deşeuri şi prelungirea duratei de viaţă a aparatelor”.

CONCLUZIE

În mod evident, sunt necesare schimbări legislative urgente şi radicale care să aducă valoare progreselor făcute în cei 15 ani de colectare a DEEE, să fie conectate cu realitatea din România şi din Europa şi să ofere un cadru adecvat atingerii ţintelor de ţară. Abordarea de implicare a tuturor actorilor înseamnă că cetăţenii vor avea la dispoziţie servicii locale de debarasare şi le vor fi cunoscute. Colectarea informală şi practicile ilicite vor fi combătute de autorităţile competente. Astfel, aproape tot ceea ce se generează ca deşeuri electrice şi electronice va ajunge într-un sistem formal pe care producătorii îl vor gestiona şi finanţa.● ECOTIC