COP26, o mare ipocrizie

Cea de-a douăzeci și șasea sesiune a Conferinței Părților (COP26) care a avut loc la Glasgow a fost o mare pierdere de timp şi de resurse. Nu mai puțin de 118 avioane private au adus lideri din întreaga lume la summitul climatic unde oamenii s-au simţit bine, au mâncat, au băut, au făcut glume, unii şi-au luat angajamente, alţii nu, apoi s-au întors cu toţii în ţările lor, mulţumiţi că au reuşit pentru prima oară să menționeze în raportul final combustibilii fosili ca factori ce contribuie direct la criza climatică. Marii absenţi au fost China şi Rusia.• ecologic

Nu mai puțin de două săptămâni au durat negocierile sum­mitului COP26 din acest an, o întâlnire a liderilor lu­mii care s-a încheiat cu o zi mai târziu decât era prevăzut pen­tru că cele 197 de țări au reușit cu greu să cadă de a­cord pe mai multe teme, dintre care cea mai importantă a fost finanțarea impactului pe care îl vor avea măsurile de reducere a emisiilor asupra țărilor în curs de dezvoltare.
Combustibilii fosili au fost de fapt în centrul discuțiilor de la Glasgow, majoritatea celorlalte dezbateri fiind legate de acest subiect. Aproape toți participanții au fost de acord că trecerea la surse de energie cura­tă și renunțarea la petrol și cărbune este un obiectiv dificil de atins, posibil pentru țările dezvoltate ale lumii, dar imposibil pentru cele sărace.

În urmă cu 12 ani țările mai bogate precum SUA au promis că vor o­feri 100 miliarde dolari țărilor sărace. Dar până în 2019 doar aproximativ 80 miliarde do­lari au fost virate, iar o mare parte din finanțare a fost sub for­mă de împrumuturi și nu de granturi.
Delegația Parlamentului European a fost condusă de Pascal Canfin (Renew, FR) și Peter Liese (PPE, DE). Vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a declarat că UE a contribuit la realizarea unor progrese clare care au menținut vii obiectivele Acordului de la Paris și au oferit lumii șansa de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, iar țările care nu au ținte în conformitate cu acest obiectiv vor trebui să revină cu planuri na­ționale mai ambițioase în 2022.

Așa-zisa luptă împotriva schimbărilor climatice a creat şi situații ironice la summitul din Scoția, unde președintele SUA, Joe Biden, i-a implorat pe liderii lumii să reducă emisiile poluante generate de combustibilii fosili pentru a salva planeta, după ce cu doar câteva zile înainte el împreună cu președintele Franței Em­manuel Macron cereau țărilor să își sporească producția de pe­trol pentru a forța țările OPEC și Rusia să o crească și ele. Iar asta numai pentru că prețul benzinei a crescut în Sta­tele Unite. „La suprafață, pare o ironie“, a spus Biden la COP26 într-o conferință de presă. „Dar adevărul este că ați știut cu toții, toată lu­mea știe: ideea că vom putea trece la energie re­ge­nerabilă peste noapte nu este pur și simplu rațională.“

Colaborare SUA – China

În acest an la Glasgow SUA și China au convenit să coopereze pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris de a menține încălzirea globală sub 2°C și să depună eforturi pentru a o limita la 1,5°C până la sfârșitul secolului.
Documentul comun intitulat „Îmbunătățirea acțiunilor climatice în anii 2020“ confirmă că ambele puteri „recunosc gravitatea și urgența crizei climatice“ și vor depune eforturi pentru a aborda împreună problema. Cele două părți au promis că vor coopera pentru a stabili standardele de reglementare, tranziția la energia verde, decarbonizarea, dar și „designul ecologic și utilizarea resurselor regenerabile“ pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, astfel încât temperaturile la nivel global să nu crească cu mai mult de 1,5°C peste nivelul preindustrial până la sfârșitul secolului.
De asemenea, China și SUA s-au angajat să reducă emisiile de gaz metan, după ce Beijingul a refuzat să se alăture unui a­cord pe această temă semnat chiar în timpul summitului de alte o sută de țări. În schimb, guvernul chinez s-a an­gajat să dezvolte „un plan național propriu“ pentru a gestiona e­misiile de gaz metan. Angajamentul nu a împiedicat însă China să își crească cu peste un milion de tone producția zilnică de căr­bune chiar în timp ce liderii lumii negociau un acord pentru re­nunțarea la com­bustibilii fosili.

Lobby pentru petrol

Dintre cei aproximativ 40.000 de delegați de la COP26 mai mult de 500 au fost persoane cu legături sau interese legate de com­bustibilii fosili care au primit acreditare la summitul climatic. Este pentru prima dată în istoria COP când lobbyiștii din in­dustriile petrolului și cărbunelui sunt acceptați la o asemenea în­tâlnire a liderilor lumii. Global Witness a analizat lista de participanți publicată de ONU la începutul întâlnirii și a descoperit 503 persoane despre care se crede că fac lobby pentru industriile de petrol și gaze.

Numărul acesta de lobbyiști, 503, a fost mai mare decât totalul delegaților din cele opt țări cel mai grav afectate de schimbările climatice din ultimii 20 de ani. Numai Asociația Internațională de Comercializare a Emisiilor (IETA) a avut 103 delegați, din care trei de la compania de petrol și gaze BP. Întrebat de jur­naliști de ce participă la COP, Alessandro Vitelli, purtătorul de cu­vânt al IETA, a spus: „asociația pe care o reprezint are societăți de avocatură, avem dezvoltatori de proiecte, băieții care pun teh­nologia curată pe teren în întreaga lume sunt și membri ai a­so­ciației noastre“.
Peste 100 de companii din industria combustibililor fosili au fost astfel reprezentate la cea mai importantă întâlnire a liderilor lumii, de la care populația globului așteaptă angajamente pentru com­baterea crizei climatice. BBC a întrebat organismul ONU res­ponsabil cu acreditarea delegaților despre procedurile sale, dar nu a primit răspuns.
În ultima zi a summitului, spre nemulţumirea tuturor, India a reuşit să impună înlocuirea cuvântului „eliminare“ cu „reducere“ din cel mai important punct din Tratatul final, care prevede că părțile se angajează să „accelereze reducerea treptată a cărbunelui și a subvențiilor pentru combustibilii fosili“.

Proteste şi avertismente

Protestele ecologiștilor s-au ținut lanț. Peste 100.000 de oameni au mărșăluit prin Glasgow, iar alte zeci de mii au ieșit în stra­dă în orașe din întreaga lume în aproximativ 300 de locuri simultan, în cadrul unei acțiuni globale de acțiune pentru justiție climatică. Câțiva militanți, în frunte cu Greta Thunberg, au fost invitați să ia cuvântul de la tribuna summitului, unde nu și-au ascuns nemulțumirea față de rezultatele conferinței. Ei s-au alăturat apoi unui mare protest la care discursurile au fost și mai severe. Pentru a fi mai convingători, câțiva activiști au tractat pe mare un aisberg care, asemenea banchizelor polare, s-a to­pit la Glasgow sub ochii zecilor de mii de participanți.

Dar poate protestul cu cel mai mare impact emoțional a fost dis­cursul lui Simon Kofe, ministrul de externe al statului Tuvalu, o țară insulară din Polinezia situată în Oceanul Pacific, la jumătatea dis­tanței dintre Hawaii și Australia. Îmbrăcat în costum, cu cra­vată, Simon Kofe a vorbit participanților la COP26 din țara sa, cu apa ajungându-i până la genunchi. „În timp ce dezbateți problema schim­bărilor climatice, noi aici în Tuvalu trăim realitatea acestui fe­nomen. Nivelul mării crește chiar acum, în timp ce vă uitați la mine. Noi aici nu mai avem timp de discursuri când ma­rea crește în jurul nostru. Trebuie să trecem la ac­țiune, să fa­cem astăzi tot ce este necesar pentru a ne asigura că vom trăi și în ziua de mâine.“

Sir David Attenborough a adresat şi el un mesaj dur de la tri­buna summitului. „Arderea combustibililor fosili, distrugerea na­turii, abordarea noastră față de industrie şi construcții eliberează carbon în atmosferă într-un ritm și la o scară fără precedent. În timpul vieții mele am asistat la un declin teribil. În viaţa voastră, aţi putea și ar trebui să fiţi martorii unei recuperări minunate“, a spus naturalistul îndemnând liderii lumii să trea­că la acţiune.
La ceremonia de deschidere a conferinței, Prințul Charles a cerut ca lupta împotriva schimbărilor climatice să fie abordată ca o „uriaşă campanie militară“. „Este cu siguranță timpul să ne lăsăm deoparte diferențele și să profităm de această oportunitate unică de a lansa o redresare substanțială ecologică, punând economia globală pe o traiectorie în­cre­zătoa­re și durabilă și astfel să ne salvăm planeta“, a spus Prinţul Charles.

Reticența industriei auto

SUA, China și Germania, alături de alți mari producători auto, nu au semnat acordul COP26 privind oprirea vânzărilor de mașini poluante, în timp ce 24 de țări și un grup de constructori de mașini s-au angajat să pună capăt erei vehiculelor a­li­mentate cu combustibili fosili până în 2040 „sau mai devreme“ printr-un nou angajament major încheiat la COP26. A­cor­dul, care presupune oprirea vânzărilor de mașini și ca­mio­nete pe carburație cu benzină sau motorină până în 2035 pe piețele dezvoltate și până în 2040 în toată lumea, prezentat în cea de-a doua săptămână a summitului climatic de la Glasgow, a fost semnat de țări precum Canada, Noua Zeelandă, Olan­da, Irlanda și Marea Britanie. Nu și de România.

Ford, Volvo, General Motors, Jaguar, Land Rover și Daim­ler se numără printre producătorii de automobile care au sem­nat acordul și se angajează să atingă obiectivul de eliminare a mașinilor poluante până în 2035. Companiile Volk­s­wagen, BMW, Toyota, Renault-Nissan și Hyundai-Kia nu și-au pus numele pe angajamentul de la Glasgow privind accele­rarea tran­ziției către mașini și camionete cu emisii zero. Volk­s­wagen a spus că nu va semna, iar Toyota a invocat reticența gu­vernelor-cheie de a se alătura acordului. BMW a invocat „in­­certitudinea considerabilă cu privire la dezvoltarea infra­struc­turii globale pentru a sprijini o trecere completă la vehicule cu emisii zero“.
Un oficial britanic a dezvăluit că principala ezitare a SUA de a se alătura acordului a fost dată de faptul că președintele Joe Biden este preocupat de reacția internă la această decizie. Pe de altă parte, Germania urmărește aprobarea unui tip de mașini care să utilizeze „combustibili sintetici“ cu un nivel mai scăzut de emisii, prevedere care nu a fost înscrisă în angajament.

România alături de China

Deși România este al doilea producător de gaze și unul din­tre cei mai mari producători de petrol din UE, țara noastră nu se numără printre cele peste 100 de state semnatare ale Angajamentului „de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030“. Astfel, la COP26 România s-a alăturat Australiei, Chinei, Rusiei, Iranului și Indiei, țări care au refuzat să semneze acest acord.