23.4 C
București
vineri, iunie 14, 2024
Mai mult

    Cristinel Dobrotă: „Cele mai mari probleme în gestionarea deşeurilor sunt colectarea separată şi reciclabilitatea“

    Una dintre cele mai mari societăţi producătoare de ambalaje şi de alte produse din plastic din România este compania Romcarbon din Buzău, o întreprindere cu o tradiţie îndelungată care a devenit în ultimii ani şi un important reciclator de plastic. Despre activitatea societăţii Romcarbon, dar şi despre taxa europeană pe plasticul nereciclat, despre colectare şi reciclabilitate am vorbit cu Cristinel Dobrotă, directorul general adjunct al Romcarbon SA.● ecologic

    ecologic: Ce ne puteţi spune despre istoria societăţii Romcarbon?

    Cristinel Dobrotă, directorul general adjunct al Romcarbon SA: Societatea Romcarbon a fost înfiinţată în anul 1952 şi la acea vremea se numea Chimica pentru că era o companie din industria chimică. După anii 1960 a intrat în zona de prelucrare a maselor plastice, o activitate care pe atunci era abia într-o fază incipientă.

    În scurt timp însă Romcarbon a devenit un producător important de mase plastice şi de filtre pentru industria auto. Vechea maşină Dacia avea filtrele făcute la Buzău, filtre care erau foarte bune şi chiar renumite la vremea respectivă. De asemenea, aici se făceau măştile de gaze pentru armata română şi pentru cei care lucrau în minerit. Din păcate, după anii 1990 când nu s-a mai acordat atenţie producţiei româneşti, aceste produse au început să fie importate. Cu toate acestea noi fabricăm în continuare şi filtre şi măşti, dar într-o cantitate mai mică tocmai pentru că importurile cu produse ieftine fabricate prin Asia neau cam scos din această piaţă. Romcarbon s-a dezvoltat însă mult pe zona de prelucrare a maselor plastice şi pe producţia de ambalaje.

    Romcarbon 2 1
    Cristinel Dobrotă, directorul general adjunct al Romcarbon SA
    Foto: ecologic

    ecologic: Cum a supravieţuit compania Romcarbon după anii 1990?

    Cristinel Dobrotă: Societatea a fost privatizată prin metoda MEBO, iar principalul acţionar a fost PASul adică asociaţia salariaţilor. În anul 2002 investitorii taiwanezi au început să cumpere acţiuni la Romcarbon şi în anul 2003 au devenit acţionari majoritari.

    Trebuie spus faptul că în perioada aceea Romcarbon era întro situaţie dificilă şi se îndrepta încet dar sigur spre închidere, urmând să aibă aceeaşi soartă ca multe alte companii româneşti care au fost distruse fie din neştiinţă, fie intenţionat pentru a se valorifica terenul ca spaţiu imobiliar. Atunci Romcarbon a avut noroc cu această investiţie taiwaneză care a revigorat compania şi a puso pe o nouă direcţie. Astfel că acum la Buzău se fabrică ambalaje, saci din propilenă, saci de rafie, mici sau mari, tăviţe din polistiren, panouri din polistiren, tăviţe din PET, produse din polietilenă, pungi, folie pentru agricultură şi altele.

    În afară de fabricarea ambalajelor, Romcarbon a început în anul 2012 un proiect ambiţios de reciclare a deşeurilor din plastic. Este vorba de deşeurile din plastic altele decât PET-ul. În prezent reciclăm deşeurile din polietilenă, polipropilenă şi deşeurile de polistiren din echipamente electrice şi electronice. Practic noi preluăm deşeurile din plastic de la GreenWEEE şi de la alte companii, le valorificăm, le procesăm aici şi obţinem în final o materie primă care se întoarce în industria de prelucrare. Totodată, noi reciclăm deşeuri din folie pe care le transformăm în granule şi le utilizăm în producţie şi oferim pieţei româneşti produse din material reciclat, acolo unde aplicaţia nu necesită un aviz alimentar. Asigurăm astfel de mulţi ani acea circularitate despre care se vorbeşte acum în Europa. Avem produse obţinute din materiale reciclate sută la sută, dar avem şi produse care sunt fabricate în combinaţie, încercăm să propunem clienţilor utilizarea a cât mai mult material reciclat pentru că dincolo de atracţia preţului, noi susţinem ideea de sustenabilitate. Pot să spun că avem un răspuns pozitiv de la clienţii noştri. Chiar anul acesta lansăm câteva proiecte în care încercăm să implementăm produse ce conţin într-o anumită pondere, între 20 şi 50%, materiale reciclate pe lângă produsele clasice care sunt fabricate din materiale reciclate în proporţie de sută la sută.

    romcarbon 5 1
    Foto: ecologic

    ecologic: Cum se înscrie Romcarbon în trendul european de trecere de la o economie liniară la o economie circulară?

    Cristinel Dobrotă: În prezent Romcarbon este un mare producător de ambalaje şi un mare reciclator de mase plastice din România. O parte din produsele pe care le reciclăm din deşeuri sunt utilizate în procesul de producţie a produselor finite, astfel că putem spune, fără teama de a greşi, că Romcarbon este o companie care funcţionează pe principiile economiei circulare.

    Grupul Romcarbon are aproximativ 1600 de angajaţi şi, după spitalul judeţean, este al doilea cel mai mare angajator buzoian. În ceea ce priveşte reciclarea avem o serie de proiecte dezvoltate în ultimii ani cu industria auto care a început să se orienteze şi către plasticul obţinut din deşeuri şi suntem mândri de faptul că Romcarbon a devenit un nume cunoscut şi pe acest segment.

    romcarbon 3
    Foto: ecologic

    În prezent, pe lângă materialele pe care noi le utilizăm în producţia internă, suntem şi un furnizor de materii prime secundare, de compound-uri pentru industria auto. Produsele noastre ajung şi la Dacia, dar noi lucrăm şi cu multe firme din industria locală auto. De asemenea, produsele noastre se regăsesc acum şi în componenţa anumitor aparate şi echipamente electrocasnice, la societăţi care folosesc materia primă reciclată, iar acesta este un domeniu cu care noi ne mândrim şi pe care vrem să îl dezvoltăm cât mai mult în viitor.

    ecologic: Cum a afectat pandemia producţia de plastic din materiale reciclate?

    Cristinel Dobrotă: Anul trecut, pe fondul pandemiei de COVID 19 dar şi al războiului economic dintre Statele Unite şi China, industria plasticului a avut mult de suferit din cauza faptului că materia primă virgină a fost foarte ieftină şi astfel a scăzut interesul pentru materialul reciclat. Deşi această situaţie nu a fost una foarte vizibilă, pot să vă spun că industria de reciclare a fost poate cea mai afectată ramură industrială în această perioadă.

    Din luna ianuarie a anului acesta preţurile la polimerii virgini au început să crească şi au trecut de la minimele istorice din anul precedent la maxime istorice, o situaţie complet stranie, care a dus însă la creşterea interesului pentru industria de reciclare.

    ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre taxa europeană pe plasticul nereciclat?

    Cristinel Dobrotă: Şi noi aşteptăm o decizie privind taxa pentru plasticul nereciclat, care este cred eu mai degrabă o contribuţie la bugetul european pentru plasticul nereciclat. Din păcate din punctul nostru de vedere această taxă nu este abordată unitar la nivelul Uniunii Europene şi de aceea ar putea să creeze dezechilibre şi chiar un „turism al deşeurilor“. Ori acum sunt state care au anunţat că vor plăti taxa şi o vor recupera apoi de la industrie, sub o formă sau alta, dar sunt şi alte state care au declarat că nu vor suporta această contribuţie din bugetul naţional. Noi considerăm că dincolo de dorinţa de a umple golul lăsat de Brexit, taxa pe plastic trebuie să vină cu rezultate în zona protecţiei mediului şi nu trebuie să rămână doar o formă de a completa o gaură în bugetul Uniunii.