După îndelungi amânări și discuții, Comisia Europeană a avizat pozitiv Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). Evenimentul a fost marcat de o vizită fulger la București a Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
După ce a primit avizul Comisiei, PNRR a intrat în discuția Consiliului European care va decide dacă România va primi sau nu banii mult așteptați: 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Investițiile prevăzute sunt de 11,97 miliarde euro în „tranziția verde“, 1,88 miliarde în sisteme de apă și canalizare, 1,37 miliarde pentru împăduriri, 1,2 miliarde în managementul deșeurilor și 7,62 miliarde euro în sectorul de transport.
Primirea fondurilor este condiționată însă de unele obligații pe care România și le-a asumat și despre care ni se vorbește prea puțin. Una dintre acestea este intrarea în vigoare până la mijlocul anului viitor a unei legi ce va cuprinde un calendar de înlocuire a cărbunelui și măsuri de închidere și conservare a minelor. Până la sfârșitul anului 2023 trebuie să fie operațional un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire care va include măsuri pentru renunțarea la arderea lemnului. În managementul deșeurilor trebuie aplicate modalități de plată unice care să țină cont de serviciile de salubrizare și de instrumentele economice ce vor fi implementate: taxa de depozitare și sistemul „Plătești pentru cât arunci“. Taxarea ecologică va viza vehiculele poluante, iar înmatricularea vehiculelor mai vechi de 15 ani va fi aproape imposibilă. Acestea sunt doar câteva dintre obligațiile care ne așteaptă în anii ce vin. •ecologic
