Diferențe mari în tratarea apelor uzate

Colectarea și tratarea apelor uzate sunt esen­ți­ale în reducerea riscurilor pentru să­nătatea u­mană și pentru mediu, mai ales în ce privește râurile, lacurile și apele de coastă. Agenția Europeană de Mediu (EEA) a publicat pe 19 no­iem­brie 2021, de Ziua Mondială a Toa­le­te­lor, o serie de date care arată că ponderea a­pelor uzate urbane colectate și tratate în con­for­mi­tate cu standardele UE este în creștere în toată Europa, dar diferențele dintre țări rămân mari.

Noile profiluri de țară ale EEA privind tratarea apelor ur­bane uzate prezintă cele mai recente date din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus Islanda și Nor­vegia cu privire la implementarea Directivei UE referitoare la trata­rea apelor urbane uzate. Datele arată că la nivel european si­tu­ația se îmbunătățește: aproximativ 90% din apele uzate urbane sunt colectate și tratate în conformitate cu Directiva UE.
Pe baza profilurilor de țară, patru state Austria, Germania, Luxemburg și Țările de Jos tratează 100% din apele reziduale urbane în conformitate cu cerințele directivei, în timp ce alte 10 țări au o rată de conformitate de peste 90%. La polul opus se află cinci țări Irlanda, Bulgaria, România, Croația și Malta care respectă standardele în mai puțin de jumătate din zonele lor urbane.
Pentru a înțelege diferențele la nivel european referitoare la acest subiect, am ales câteva țări care au un consum de apă apropiat, dar abordări diferite.

Austria: 100% din apele uzate sunt tratate conform legislației UE

În această țară gospodăriile și anumite industrii din 633 de zone urbane generează 20,7 milioane p.e. apă uzată în fiecare zi, ceea ce reprezintă aproximativ 41 milioane de căzi de baie sau 4,14 milioane m3. Calculul Agenției Europene de Mediu se face folosind unitatea p.e., care înseamnă populație echivalentă și este o unitate de măsură care exprimă cantitatea de apă uzată ge­nerată de o populație de dimensiunea respectivă: concret, 20,7 milioane p.e. este cantitatea de apă uzată generată de 20,7 milioane locuitori.
Din totalul de 20,7 milioane p.e. ape uzate, în Austria se tratează biologic 20,6 milioane p.e. și se tratează cu eliminarea a­zo­tului și fosforului 18,8 milioane p.e. Astfel, cel puțin 75% din conținutul de azot și de fosfor se elimină din apa uzată generată.
Pentru 0,1 milioane p.e. din apele reziduale urbane sunt folosite sisteme individuale (stații de epurare a apei menajere, fose septice) în locul sistemelor de colectare și stațiilor de epurare centralizate. Aceste alternative sunt permise de legislație atâta timp cât mediul este protejat corespunzător și de a­ceea cantitatea de apă uzată urbană care necesită epurare biologică (20,6 milioane p.e.) este mai mică decât apa uzată urbană colectată (20,7 milioane p.e.).
Țara a generat în 2018 peste 234.480 tone nămoluri din apă uzată. Din acestea 20,5% au fost folosite în agricultură, 19,4% au avut alte utilizări, 0,1% au fost depozitate, 53,8% au fost incinerate și 6,1% au fost eliminate în alt mod.
Conform celor mai recente planuri de management al bazinului hidrografic (RBMP) din Austria, evacuările de ape uzate urbane contribuie în mod semnificativ la o calitate mai puțin decât bună a apei în 2,6% din corpurile de apă ale râurilor și în 1,6% din corpurile de apă ale lacurilor. Evacuările din locuințele neconectate la rețelele de canalizare sau revărsările de ape plu­viale nu sunt raportate ca aducând presiuni semnificative asupra mediului.
Austria investește în prezent 36 euro per cetățean pe an pentru realizarea unei noi infrastructuri de colectare și tratare, pre­cum și pentru reînnoirea infrastructurii învechite. Suma este sub media Uniunii Europene, de 41 euro per cetățean pe an.
Prea mult azot sau fosfor în ape provoacă înmulțirea algelor, ceea ce poate afecta negativ peștii, calitatea apei de îmbăiere și mediul în general. Austria consideră că întreg teritoriul ei este o zonă sensibilă ce trebuie protejată și a decis să aplice un tratament foarte strict în privința tratării apelor reziduale. Așa se face că din totalul apelor generate în mediul urban se elimină mai mult de 75% din conținutul de azot și de fosfor.

România: doar 12% din apele uzate sunt conforme

În țara noastră gospodăriile și anumite industrii din 1.849 de zone urbane generează 20 milioane p.e. apă uzată în fiecare zi, ceea ce reprezintă o cantitate echivalentă cu aproximativ 3,99 milioane m3 sau 40 milioane de căzi.
Apele uzate urbane sunt tratate în 642 de stații înainte de a fi evacuate. Potrivit Directivei UE privind tratarea apelor urbane uzate, România este obligată să asigure în zonele urbane o colectare de 20 milioane p.e. ape uzate, un tratament biologic la 19,6 milioane p.e. și un tratament biologic cu eliminarea azotului și fos­forului la 13,1 milioane p.e.
Conform datelor transmise de autoritățile din țara noastră A­gen­ției Europene de Mediu, pentru 0,4 milioane p.e. ape uzate ur­bane România aplică sisteme individuale (stații de epurare a apei menajere, fose septice) în locul sistemelor de colectare și sta­țiilor de epurare centralizate. Aceste alternative sunt permise de legislație, atâta timp cât mediul este protejat. De aceea cantita­tea de apă uzată urbană care necesită epurare biologică (19,6 mi­li­oa­ne p.e.) este mai mică decât apa uzată urbană colectată (20 mi­lioane p.e.).
Analizând datele referitoare la îndeplinirea țintelor de colectare și tratare a apelor uzate urbane, EEA a decis că „în România sunt necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivele europene: colectarea suplimentară a 7,16 milioane p.e. (35,9%), tratarea biologică a 12,87 milioane p.e. (65,7%) și efectuarea tratamentului biologic pentru eliminarea azotului și fosforului la 7,72 milioane p.e. (58,8%).
România a generat în 2018 peste 247.760 tone nămoluri din apă uzată, din care 18,7% au fost refolosite în agricultură, 53,5% au fost depozitate, 0,3% au fost incinerate și 27,5% au fost eliminate în alt mod. Informații privind eventuala reutilizare a apelor uzate urbane tratate nu au fost disponibile.
Evacuările de ape uzate urbane contribuie în mod semnificativ la calitatea proastă a apei în 5,5% din corpurile de apă ale râurilor, 0,8% din corpurile de apă ale lacurilor și 75% din apele de coastă.
Locuințele care nu sunt conectate la rețelele de canalizare contribuie semnificativ la o calitate proastă a apei în 25,4% din cor­purile de apă ale râurilor, 9,2% din corpurile de apă ale lacuri­lor, 100% din corpurile de apă de coastă și 13,5% din cor­purile de apă subterană.
România investește în prezent 11 euro per cetățean pe an pen­tru o nouă infrastructură de colectare și tratare, precum și pen­tru reînnoirea infrastructurii îmbătrânite, cu mult sub media UE, de 41 euro per cetățean pe an.

Grecia: 96% din apele uzate sunt tratate corespunzător

În această țară gospodăriile și anumite industrii din 464 de zone urbane generează 11,9 milioane p.e. apă uzată în fiecare zi, ceea ce reprezintă 2,37 milioane m3.
Apele reziduale urbane sunt tratate în 232 de stații înainte de a fi evacuate. Un procentaj ridicat de încărcare a apei uzate este a­bordat prin intermediul sistemelor individuale sau al altor siste­me adecvate (IAS), adică sisteme de epurare necentralizate (9,2%, aproximativ 1.092.600 p.e.). IAS sunt permise ca alternative la colectarea centralizată a apelor urbane uzate, însă în general Comisia pune la îndoială procentele mai mari de utilizare a unor ast­fel de sisteme și conformitatea lor cu directiva, în special a­tunci când există posibilități de conectare la sistemele cen­tralizate de colectare. Grecia nu și-a raportat investițiile actuale, dar cos­tu­rile estimate pentru instalarea și reînnoirea sistemelor de co­lectare a apelor uzate și a stațiilor de epurare sunt de 16 euro per cetățean pe an.

Bulgaria: doar 30% din apele uzate sunt tratate conform legislației UE

În țara vecină gospodăriile și anumite industrii din 332 de zone urbane generează 7,1 milioane p.e. apă uzată în fiecare zi, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,41 milioane m3.
Apele uzate urbane sunt tratate în 112 stații înainte de a fi evacuate. Bulgaria investește în prezent 3 euro per cetățean pe an pentru o nouă infrastructură de colectare și tratare, pre­cum și pentru reînnoirea infrastructurii în­vechite, mult sub media UE, de 41 euro per ce­tățean pe an.

Clasamentul general

Un clasament al statelor europene în func­ție de procentul de apă pe care îl tratează conform normelor UE ar arăta cam așa: Austria 100%, Germania 100%, Lu­xem­burg 100%, Țările de Jos 100%, Da­nemarca 99%, Le­tonia 99%, Lituania 99%, Estonia 98%, Fin­landa 97%, Suedia 97%, Grecia 96%, Bel­gia 95%, Slo­vacia 93%, Portugalia 92%, Fran­ța 90%, Polonia 87%, Cipru 84%, Spania 84%, Cehia 75%, Slovenia 61%, Italia 56%, Un­garia 52%, Irlanda 44%, Bulgaria 30%, Ro­mânia 12% și Croația 7%. Malta nu a tran­s­mis ra­portul complet până la publica­rea pro­filurilor.• ecologic