Cu toate că în ultimii 20 de ani România a avut la dispoziție fonduri europene suficiente pentru a rezolva problema alimentării cu apă potabilă a localităților și a epurării apelor uzate, țara noastră nu a făcut mai nimic în acest sens.
Conform unui analize publicate pe 1 februarie a.c. de sistemul de informare european WISE – Freshwater ce aparţine Agenției Europene de Mediu, gospodăriile și activitățile economice din 1.849 de localități din România generează în fiecare zi aproape 20 milioane p.e.1 de apă reziduală în fiecare zi, adică aproximativ 4 milioane de metri cubi – https://water.europa.eu/freshwater/countries/uwwt/romania. Conform legislației europene toată această apă ar trebui tratată înainte de deversare pentru a evita poluarea mediului.
Din păcate, în România nu există însă decât 642 de stații de epurare, care în cea mai mare parte nu îndeplinesc condițiile impuse de legislația europeană. Și din cele 642 doar 174 de stații asigură tratamentul biologic cu eliminarea azotului și fosforului, 434 fac doar un tratament biologic și 34 fac doar un tratament primar.
România este obligată să asigure în zonele urbane o colectare de 20,0 milioane p.e. de ape uzate, un tratament biologic la 19,6 milioane p.e. de ape uzate și un tratament biologic cu eliminarea azotului și fosforului la 13,1 milioane p.e. Diferența de 0,4 milioane p.e. se explică prin existența sistemelor individuale (stații de epurare menajeră; fose septice) alternative care sunt permise de legislație atâta timp cât mediul este protejat în mod adecvat.
Cantitatea de apă uzată urbană care necesită epurare biologică cu eliminarea azotului și fosforului (13,1 milioane p.e.) este mai mică decât apa uzată urbană colectată (20,0 milioane p.e.), deoarece acest tip de epurare este necesar doar pentru zonele urbane mai mari (peste 10.000 p.e.).
Cu toate că a fost realizată în 1.849 de localități, analiza WISE – Freshwater ne arată o realitate tristă. Numai 12% din apele uzate urbane din România sunt tratate conform cerințelor Urban Waste Water Treatment Directive (Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale), mult sub media Uniunii Europene de 76%. Iar efectul principal al acestei nepăsări este că în scurt timp toate sursele de apă vor fi atât de poluate, încât asigurarea apei potabile a localităților va deveni o adevărată provocare.
Proporția apelor urbane reziduale care îndeplinesc toate cerințele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (colectare, tratare biologică, tratare biologică cu eliminarea azotului și/sau a fosforului) în zonele urbane conforme
Evacuările de ape uzate contribuie în mod semnificativ la scăderea calității apei râurilor, lacurilor și zonelor de coastă. Potrivit WISE – Freshwater, România trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a asigura colectarea a 7,16 milioane p.e. suplimentare din apele urbane reziduale (35,9%), tratarea biologică a încă 12,87 milioane p.e. din apele urbane reziduale (65,7%) şi tratarea biologică cu eliminarea azotului și a fosforului a încă 7,72 milioane p.e. de ape urbane reziduale (58,8%).
WISE – Freshwater furnizează informații și date privind starea râurilor, lacurilor și apelor subterane din Europa, presiunile care le afectează, măsurile și acțiunile întreprinse pentru protejarea și conservarea mediului acvatic.
Ceea ce nu ia în calcul această analiză publicată de WISE – Freshwater este că aproximativ 40% din populația României trăiește în localități din mediul rural. O mare parte dintre acestea nu sunt racordate la rețele de apă potabilă, nu au rețele de canalizare și cu atât mai puțin stații de epurare.• ecologic
————-
1p.e. = echivalent locuitori, în monitorizarea și tratarea apelor reziduale se referă la sarcina biodegradabilă organică care are un consum biochimic de oxigen de cinci zile [BOD5] de 60 g de oxigen pe zi.
