22.5 C
Bucharest
Tuesday, May 11, 2021

Donald Trump a fost cel mai mare dezastru natural care putea lovi America

Sursa foto: flickr.com

O declaraţie făcută de Donald Trump în campania electorală din 2016 a anunţat dezastrul pe care de acum fosta administraţie a Statelor Unite ale Americii urma să-l provoace asupra mediului înconjurător. Puţini au fost cei care şi-au închipuit atunci dimensiunea catastrofei pe care administraţia republicană a declanşat-o asupra mediului, nu numai în America, ci în întreaga lume.● ecologic

„Conceptul de încălzire globală a fost creat de şi pentru chinezi cu scopul de a face producţia americană neconcurenţială“, afirma Donald Trump în 2016. Timp de patru ani fostul preşedinte a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a desfiinţa reglementările pe care administraţiile precedente le-au promovat pentru protejarea mediului din Statele Unite şi alinierea Americii la eforturile mondiale de combatere a încălzirii globale.

Cea mai mare lovitură dată de Trump politicii mondiale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră a avut loc în data de 1 iunie 2017, când a anunţat într-o transmisiune televizată retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris. „În calitate de preşedinte, nu pot pune nimic altceva înaintea bunăstării cetăţenilor americani. Acordul Climatic de la Paris este pur şi simplu cel mai recent exemplu în care Washingtonul a încheiat un acord care dezavantajează Statele Unite în beneficiul exclusiv al altor ţări, lăsând lucrătorii americani – pe care îi iubesc – şi contribuabilii să absoarbă costurile în ceea ce priveşte pierderea locurilor de muncă, salarii mai mici, fabrici închise şi producţia economică foarte redusă“, spunea atunci Donald Trump.

Sursa foto: flickr.com

Anti-ecologist convins, Trump a evitat discuţiile despre mediu atât la cel de-al 44-lea summit G7 desfăşurat în Canada, cât şi la cel de-al 45-lea summit G7 care a avut loc în Franţa, părăsind dezbaterile înainte de încheierea conferinţelor.

EPA a devenit o anexă a Departamentului de Interne

O analiză a New York Times bazată pe cercetări de la Harvard Law School, Columbia Law School şi alte surse a constatat peste 80 de reguli şi reglementări de mediu revocate oficial, la care se adaugă alte 20 de revocări care sunt încă în curs. Cele mai multe au fost făcute de Agenţia pentru Protecţia Mediului (Environmental Protection Agency – EPA), care a relaxat limitele stabilite de administraţia Obama privind încălzirea globală, emisiile de dioxid de carbon de la centralele electrice, de la maşini şi camioane, a scos din zona de protecţie mai mult de jumătate din zonele umede ale ţării şi a retras justificarea legală pentru restricţionarea emisiilor de mercur de la centralele electrice.

Un purtător de cuvânt al EPA spunea că astfel instituţia „îşi îndeplineşte angajamentul preşedintelui Trump de a readuce agenţia la misiunea sa principală: furnizarea de aer, apă şi pământ mai curate poporului american“. Pe 12 septembrie 2018 Senatul a redus bugetul EPA de la 8,2 miliarde dolari anual la 5,7 miliarde, o scădere de 2,5 miliarde de dolari sau -31%, ceea ce a dus la eliminarea a mai mult de 50 de programe în special din zona deşeurilor şi decontaminărilor şi la desfiinţarea a 3.200 de locuri de muncă.

În acest timp Departamentul de Interne a scos la licitaţie tot mai multe terenuri pentru exploatarea de petrol şi gaze, a limitat drastic protecţia faunei sălbatice şi a redus aproape la zero cerinţele de protecţia mediului pentru proiectele aprobate.

Politica energetică

Imediat după instalarea în funcţie, Trump a lansat ceea ce a numit „America First Energy Plan“, un proiect care punea accentul pe combustibilii fosili şi nu făcea nici măcar o referire la energia regenerabilă. În timpul campaniei, Trump a lăudat tehnologia solară în timpul unui miting din California din vara anului 2016, dar a şi criticat-o pentru că este prea scumpă, referindu-se în special la subvenţiile pe care le primesc companiile de energie regenerabilă.

Sursa foto: John Englart/flickr.com

Cu toate că energia eoliană este una dintre industriile cu cea mai rapidă creştere a locurilor de muncă din ţară, aceasta nu a scăpat de criticile fostului preşedinte, care a afirmat chiar că zgomotul creat de eoliene cauzează cancer. În Statele Unite producţia din surse eoliene nu este deloc neglijabilă: asigură 25% din energia din Iowa şi Dakota şi 18% din cea produsă în Minnesota, state care aveau în plan oprirea tuturor centralelor pe cărbune până în anul 2030 şi acoperirea consumului de energie numai din surse regenerabile.

Administraţia Trump a susţinut însă industria petrolieră, cea de exploatare a cărbunelui şi producţia de gaze, în special a gazelor de şist. Prin Departamentul de Interne, instituţia responsabilă în SUA de gestionarea şi conservarea resurselor naturale, Trump a deschis calea firmelor de exploatare către parcurile naţionale, către refugiile sălbatice şi teritoriile tribale protejate, acuzând administraţia Obama că „a interzis accesul milioanelor de americani la bogăţia energetică ce stă sub picioarele noastre“. Iar pentru a-şi întări politica anti-ecologistă, Trump l-a numit în funcţia de secretar de interne pe Ryan Zinke, un avocat cunoscut ca susţinător al intereselor marilor corporaţii din minerit şi exploatare forestieră pe terenurile federale.

În ianuarie 2018 Departamentul de Interne şi-a anunţat intenţia de a permite activităţile de foraj în aproape toate apele SUA. Dacă această intenţie se va concretiza, ar fi cea mai mare extindere a exploatărilor de petrol şi gaze offshore propusă vreodată şi ar putea include peste 404.000 kilometri pătraţi în Arctica şi litoralul estic, regiuni care au fost mult timp protejate.

Sursa foto: Michael Vadon/flickr.com

Alaska, patrimoniul distrus

Marile corporaţii – în special cele din industria extractivă – căutau de mult un aliat care să le deschidă calea către Alaska, această imensă zonă din nordul continentului american bogată în resurse, dar care beneficiază de un statut special în privinţa protecţiei mediului. Donald Trump a fost cel care a încercat să deschidă larg uşa firmelor către exploatarea resurselor naturale din Alaska şi în acelaşi timp către distrugerea patrimoniului natural din acest stat american. Dacă nu ar fi pierdut alegerile, fostul preşedinte ar fi avut timp să termine dezastrul pe care-l începuse în august 2019, când a ridicat restricţiile de exploatare forestieră în pădurea naţională Tongass din Alaska de sud-est, restricţii impuse cu 20 de ani în urmă, în timpul administraţiei Clinton.

Sursa foto: flickr.com

Ridicarea acestor restricţii a deschis larg calea exploatărilor forestiere şi petroliere. Pădurea Tongass cu o suprafaţă de 68.000 de kilometri pătraţi este cea mai mare pădure umedă temperată (rainforest) din lume, care reţine nu mai puţin de 8% din tot carbonul stocat în pădurile naţionale din SUA. Cedrii şi molizii seculari, fiordurile, râurile cu somoni şi multele specii de floră şi faună rare sau pe cale de dispariţie sunt acum în pericol iminent. Spre deosebire de majoritatea celorlalte păduri naţionale, cea mai mare parte a pădurii Tongass se află într-o stare naturală.

Preşedintele Roosevelt a fost cel care a înfiinţat pe 20 august 1902 Rezervaţia Alexander Archipelago Forest, iar pe 10 septembrie 1907 Tongass National Forest. În anul 1909 cele două rezervaţii au fost contopite într-o mare zonă strict protejată cunoscută ca Pădurea Naţională Tongass.

Nu numai această zonă uriaşă, ci toată Alaska a intrat în vizorul fostului preşedinte Trump care în septembrie 2019 declara că şi-ar dori să vadă întreaga câmpie de coastă deschisă exploatării gazelor şi petrolului.

Conducta canadiană

Conductele au fost întotdeauna o obsesie a petroliştilor americani, fiindcă sunt o metodă ieftină de transport care le asigură posibilitatea de a fora oriunde şi oricum. Principalele probleme pe care le ridică aceste conducte sunt deversările care apar inevitabil pe toată durata lor de funcţionare.

Sursa foto: MCLA Beacon/flickr.com

În ianuarie 2017 Donald Trump a semnat ordinele executive prin care s-a aprobat construcţia a două conducte de petrol controversate – Keystone XL şi Dakota Access – proiecte care fuseseră până atunci blocate de predecesorul său Barack Obama din raţiuni de mediu.

Proiectul Keystone XL constă în realizarea unei conducte cu diametrul de aproape un metru şi cu lungimea de 1.897 kilometri care pleacă din carierele de nisipuri petroliere din Alberta, Canada şi ajunge în oraşul Steele din statul american Nebraska, unde urmează să se conecteze la o conductă existentă. Noua conductă ar putea transporta 830.000 barili de petrol în fiecare zi.

Ecologiştii au încercat să oprească proiectul Keystone XL semnalând autorităţilor pericolele pe care atât construcţia, cât şi exploatarea conductei de petrol le vor prezenta asupra mediului: poluarea aerului şi afectarea gravă a faunei, în special prin traversarea zonei Sandhills, marele ecosistem al zonei umede din Nebraska. Probabil cel mai mare pericol pe care îl poate genera conducta este însă poluarea acviferului Ogallala, una din cele mai mari rezerve de apă dulce din lume. Deversările accidentale sunt incidente care nu pot fi evitate, ci poate doar reduse în procesul de exploatare al oricărei conducte de petrol.

Sursa foto: Alberta Newsroom/flickr.com

În timp ce TransCanada estimează că Keystone XL va avea 11 deversări semnificative pe parcursul a 50 de ani, o evaluare mai realistă este de 91 de deversări semnificative pe durata de viaţă operaţională a conductei. În urma unor studii ample realizate de specialiştii din domeniu au fost estimate deversări de peste 180.000 barili de ţiţei în Nebraska Sandhills deasupra acviferului Ogallala, peste 160.000 de barili la punctele de trecere a râului Yellowstone, peste 140.000 de barili la trecerea râului Platte şi peste 120.000 de barili la trecerea râului Missouri. Keystone XL nu mai este un subiect de actualitate: noul preşedinte al SUA, Joe Biden, după ce a anunţat la un moment dat că imediat după ce va fi instalat în funcţie va anula permisul pentru proiectul acestei conducte, şi-a respectat promisiunea chiar în primele zile de mandat.

Vânătoarea în scop recreativ

Zonele protejate, parcurile naţionale şi speciile ocrotite au stat întotdeauna în calea obţinerii aprobărilor pentru exploatările forestiere şi petroliere. Administraţia Trump a anulat în luna iunie a anului trecut o regulă din epoca Obama care interzicea vânătorilor ca în rezervaţiile naturale din Alaska să utilizeze capcane pentru urşi, să omoare ursoaicele cu pui, puii de urs, lupii şi puii de lup. Conform regulamentului Serviciului Parcului Naţional, care a intrat în vigoare pe 9 iulie 2020, vânătoarea în rezervaţiile naturale din Alaska este controlată de stat şi permite momirea urşilor bruni şi negri, vânătoarea cu lumină artificială, uciderea lupilor şi coioţilor, vânătoarea de reni pe cursurile de apă şi vânătoarea din bărci cu motor. Schimbarea regulilor s-a făcut pentru „a oferi un acces recreativ mai larg la vânătoare şi pescuit în Alaska“, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Parcului Naţional, Peter Christian.

Nu oricând, ci chiar de Ziua Naţională a Păsărilor, administraţia Trump a finalizat un regulament care permite companiilor şi vânătorilor să omoare păsări migratoare. Această decizie a fost de fapt un permis de liberă acţiune acordat marilor companii de exploatare forestieră şi petrolieră în zone care erau până atunci strict protejate. A fost o hotărâre pe care Trump a luat-o în interesul firmelor private, într-un moment când oamenii de ştiinţă atenţionau că America de Nord a pierdut deja peste 3 miliarde de păsări în ultima jumătate de secol.

Sursa foto: Ronnie MacDonald/flickr.com

Nici urşii grizzly şi nici lupii cenuşii – mândria comunităţilor din Alaska – nu i-au scăpat fostului preşedinte. Cu toate că urşii grizzly erau incluşi pe lista animalelor aflate pe cale de dispariţie încă din 1975, când în parcul naţional Yellowstone se găseau mai puţin de 140 de exemplare, în iunie 2017 administraţia Trump a decis eliminarea protecţiei pentru urşii grizzly din Yellowstone susţinând că efectivele s-au recuperat suficient.

În octombrie 2020 aceeaşi administraţie Trump a scos şi lupii cenuşii de pe lista speciilor pe cale de dispariţie, unde figurau încă din 1967. La ora actuală se estimează că în toată America nu mai trăiesc decât cel mult 8.000 de lupi cenuşii, în special în statele Minnesota, Wisconsin şi Michigan, iar distanţele foarte mari care separă exemplarele pun în pericol supravieţuirea întregii specii.

Pesticide şi plumb

Sursa foto: jetsandzeppelins/flickr.com

Trump, care nu rareori se declara un ecologist convins, a atacat în aceşti patru ani toate reglementările care limitau în vreun fel extracţia, producţia sau comerţul din raţiuni de protecţie a mediului. De la promovarea pesticidelor periculoase – cum ar fi clorpirifosul – la reintroducerea în fabricaţie a vopselurilor cu plumb, la oprirea publicării rezultatelor unor studii realizate de Agenţia pentru Registrul Substanţelor Toxice şi Bolilor (ATSDR) şi până la încercarea de a reduce cât mai mult reglementările privind poluarea, toate demersurile administraţiei Trump în materie de protecţia mediului au aruncat SUA cu 20 de ani în urmă.

Administraţia Trump a reuşit să anuleze în aceşti patru ani mai mult de 100 de reglementări de mediu. Dintre acestea 84 au fost deja puse în practică, iar 20 sunt în curs. Din totalul de 104 prevederi şi regulamente anulate, 29 se referă la poluarea aerului, 20 la foraj şi extracţie, 13 la infrastructură, 13 la protejarea animalelor, 9 la poluarea apelor, 8 la substanţe toxice, iar 12 la alte domenii adiacente. Toate aceste concesii făcute mediului de afaceri – în special industriei petroliere şi extractive – se vor concretiza în anii următori nu în ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor, ci în creşteri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră, dar mai ales în zeci de mii de pierderi premature de vieţi omeneşti, la care se adaugă milioane de păsări, animale şi plante, toate victime ale politicii mincinoase duse sub sloganul „Let’s make America great again!“.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Asociaţia Berarii României susţine implementarea sistemului de GARANŢIE-RETURNARE

Industria berii este unul dintre domeniile în care reducerea impactului asupra mediului şi creşterea cantităţilor de ambalaje reciclate sunt...

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services