Îndeplinirea de către ţara noastră în anii viitori a obligaţiilor de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) este aproape imposibilă în condiţiile în care populaţia nu renunţă uşor la aparatele vechi, iar ceea ce este înlocuit şi funcţionează încă este dat rudelor şi prietenilor sau vândut second-hand online. Am vrut să aflăm ce se poate face pentru evitarea repercusiunilor neatingerii acestor obiective şi am vorbit cu Dragoş Călugăru, directorul general al organizaţiei ECOTIC.● ecologic
ecologic: Din câte ştim, ECOTIC este prima asociaţie de profil. Care credeţi că sunt perspectivele în gestionarea deşeurilor electrice şi electronice?
Dragoş Călugăru, directorul general ECOTIC: Într-adevăr, suntem prima asociaţie înfiinţată în România; avem câteva luni înaintea celorlalţi, dar deja au trecut mai mult de 10 ani de atunci. Noi am obţinut prima licenţă în aprilie 2007 şi împlinim acum 13 ani de activitate în sistemul naţional de gestiune a deşeurilor electrice şi electronice.
Ne situăm destul de bine faţă de momentul când am pornit la drum. Putem să evidenţiem faptul că la nivel naţional am fost permanent într-un trend crescător din punct de vedere al cantităţilor colectate şi raportate. În acelaşi timp suntem însă departe de ţintele impuse de Uniunea Europeană şi vor veni vremuri şi mai complicate. Dacă acum trebuie să atingem un obiectiv cantitativ de 45% raportat la ceea ce s-a pus pe piaţă în ultimii trei ani, din 2021 ţinta creşte la 65%.
Noi considerăm că obiectivul de 65% este imposibil de atins în România, aşa cum s-a dovedit şi în cazul altor state membre UE (Franţa, Belgia, Italia, Spania, Marea Britanie) unde ţinta nu a fost atinsă în 2019. Acest lucru a fost demonstrat şi printr-un studiu realizat de o echipă de experţi europeni pe care noi l-am prezentat în noiembrie 2019. De cel puţin opt ani România este o piaţă aflată în creştere la vânzarea de echipamente electrice şi electronice noi. Cu toate acestea, piaţa de consum este nesaturată, mai ales la maşini de spălat vase, sisteme de aer condiţionat, uscătoare de rufe, panouri fotovoltaice sau trotinetele electrice. Multe produse sunt departe de o zonă pe care noi o numim matură din punct de vedere economic, unde consumul este stabilizat pentru înlocuire. Iar în aceste condiţii de creştere ţinta de 65% este imposibil de atins.
De asemenea, mai avem un obicei specific românesc – l-am evidenţiat prin studiul nostru – şi anume că donăm sau dăm spre reutilizare către rude şi prieteni ceea ce înlocuim, ori le vindem pe OLX sau pe alte site-uri similare. Iar acest procentaj este destul de mare: calculat în kilograme, 32% din ceea ce scoatem din casă în urma unei înlocuiri sunt aparate funcţionale şi reutilizabile. Dacă aceste echipamente se reutilizează suntem puşi în imposibilitatea de a strânge 65%, fiindcă nu există efectiv aceste cantităţi de deşeuri. Ceea ce încercăm noi să argumentăm autorităţilor este că Directiva ne dă posibilitatea să alegem ca stat între a ne atinge obiectivul de a recicla 65% din deşeurile electronice puse pe piaţă sau de a colecta 85% din DEEE-urile generate.
Într-o piaţă matură cifrele sunt aproximativ asemănătoare, dar pe piaţa românească abordarea faţă de deşeurile generate este cât de cât realizabilă. Se pot realiza studii – aşa cum am făcut şi noi- în care să se prezinte nivelul real de generare, dar există şi o metodologie pusă la dispoziţie de Comisia Europeană prin care îţi calculezi DEEE-urile generate pe baza unor date preîncărcate. Din punctul nostru de vedere datele care se referă la România sunt puţin exagerate. Comisia Europeană ne-a transmis că a utilizat date despre echipamentele electrice şi electronice (EEE) puse pe piaţă din statistica de comerţ internaţional, însă noi avem convingerea că organizaţiile de transfer de responsabilitate pot finanţa o cercetare solidă efectuată de Academia Română şi astfel să obţinem date mult mai apropiate de realitate. Dacă luăm în calcul cantitatea pusă pe piaţă din care trebuie să colectăm 65% ajungem la concluzia că România trebuie să recicleze anul viitor 140-150 mii tone deşeuri electrice şi electronice. Adică dublu faţă de ceea ce am realizat anul trecut când s-au colectat cu mari eforturi doar 70-75 mii tone. Diferenţa este mare. Dacă aplicăm însă formula în care luăm în calcul cantitatea de deşeuri generate noi credem că ne putem apropia – e adevărat, cu mari eforturi – de ţinta estimată la 110.000 tone.
ecologic: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile în această situaţie?
Dragoş Călugăru: Este necesar ca autorităţile de mediu să meargă la Comisia Europeană cu argumente clare şi să explice că pentru România obiectivul de 85% este mai aproape de realitate.
Noi, ECOTIC, dorim să ajutăm autorităţile în susţinerea acestor argumente, inclusiv prin studiul nostru, pe care îl punem la dispoziţie şi autorităţilor din România şi celor europene. Comisia Europeană chiar ne permite înlocuirea datelor de EEE puse pe piaţă în baza unui studiu realizat de partea română. Noi credem că Academia Română are cercetători care pot să analizeze piaţa de consum şi datele de import, de achiziţie intracomunitară şi de producţie internă din România ultimilor 20 ani şi poate realiza un studiu de acest fel.
Sunt şi alte ţări care tind să adopte varianta de 85% în locul celei de 65% deoarece înregistrează situaţii similare. Să vă dau un exemplu: piaţa a crescut foarte mult pe anumite segmente de produse noi, cum sunt panourile fotovoltaice. Dacă ar exista un OTR doar pentru panouri solare, echipamente care au o medie de viaţă de 20 de ani, i-ar fi imposibil să recicleze 65% din ceea ce s-a pus pe piaţă în ultimii trei ani. Dar mai sunt şi alte exemple în care ţinta de 65% este nerealistă, iar cea de 85% este mult mai aproape de realitate.
ecologic: Ce efecte ar avea raportarea la cantitatea de deşeuri generate şi nu la cantitatea de echipamente noi puse în vânzare?
Dragoş Călugăru: Adoptarea acestei metodologii ar situa ţara noastră undeva pe la mijlocul clasamentului privind performanţa de colectare a DEEE. Dar dacă plecăm la drum cu actuala metodă, ştim deja că ne vom împotmoli şi atunci cred că merită măcar să încercăm să mergem pe altă cale. De aceea considerăm că şi noi, ECOTIC, trebuie să ajutăm cu argumente pentru schimbarea arhitecturii sistemului actual.
Pentru cetăţeanul de rând “Programul Rabla” a ajutat, iar retailul ajută considerabil prin ceea ce pune la dispoziţie: campaniile de buy-back şi recipientele pentru debarasarea de echipamente mici. Din păcate, în puţine locuri există puncte de colectare înfiinţate de municipalitate, unde cetăţenii pot să ducă deşeurile electrice. Şi sistemele de colectare mobile pentru deşeurile voluminoase, inclusiv cele electrice, sunt rarităţi în România. Noi sperăm ca lucrurile să evolueze în această direcţie şi autoritatea locală să înţeleagă până la urmă că este datoria ei să pună la dispoziţie cetăţenilor soluţii pentru debarasarea deşeurilor de echipamente electrice, în condiţiile în care acum aportul autorităţilor locale este mai mic de 5% din ceea ce se colectează la nivel naţional. În Cehia această pondere este de 90%: acolo există centre de colectare în fiecare municipalitate, iar comunitatea se implică.
În orice nouă arhitectură autorităţile locale trebuie să aibă un rol primordial. Noi considerăm că în acest domeniu de colectare a DEEE la nivel local primăriile ar trebui să interacţioneze cu o entitate de tip „clearing house“, care să finanţeze operaţiunile necesare, inclusiv înfiinţarea punctelor de colectare municipale şi campaniile de informare. Acest organism ar trebui să fie deţinut de OTR-uri, iar în procesul decizional Ministerul Mediului ar trebui să aibă drept de veto.
De asemenea, controlul ar trebui întărit la toate nivelurile pentru a reduce considerabil activităţile ilicite. Ca să concluzionez: trebuie să ne aşezăm la discuţii cu toţi cei implicaţi şi bine intenţionaţi din acest domeniu şi să elaborăm un sistem naţional de gestionare integrată a DEEE (care să atingă 85% din DEEE generate) şi să începem să creăm schimbarea legislativă în acest sens.
ecologic: Cum vă afectează sistemul informal de colectare a DEEE?
Dragoş Călugăru: Vrem, nu vrem, în România există colectare informală. Estimez că pentru DEEE aproximativ 40% din ceea ce se colectează şi se raportează este “colectat” iniţial de sistemul informal. Căruţaşii sau dubele de fier vechi strâng aceste DEEE-uri din care poate jumătate intră totuşi în sistemul de gestionare a deşeurilor electrice şi electronice şi sunt cât de cât procesate şi raportate. Dar cealaltă jumătate este ori descompletată şi găsim resturi pe marginea câmpurilor, ori este amestecată în grămezile de fier vechi, ceea ce duce la pierderea trasabilităţii şi bineînţeles la poluarea mediului cu elementele periculoase din DEEE-uri.
Ca perspectivă, probabil că situaţia va continua aşa încă mulţi ani, mai ales în lipsa unor soluţii puse la dispoziţie de primării. Este un subiect tabu această colectare informală cu efecte negative multiple şi de prea mult timp ignorată. Trebuie neapărat lucrat în această privinţă.●
Despre ECOTIC
Fondată în anul 2006, ECOTIC este prima organizaţie a producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice (EEE) din România. De la înfiinţare şi până la sfârşitul anului 2019 în sistemul ECOTIC au fost ges-tionate 175.000 tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).
Organizaţia gestionează aceste tipuri de deşeuri pentru peste 600 de producători şi importatori afiliaţi cărora le asigură îndeplinirea obligaţiilor de mediu în conformitate cu legislaţia în vigoare. Întregul proces de preluare, transport, dezmembrare şi reciclare a deşeurilor este realizat şi supervizat de către ECOTIC astfel încât la final DEEE-urile să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătate şi mediul înconjurător.
ECOTIC desfăşoară totodată şi activităţi de conştientizare menite să producă schimbări în comportamentul cetăţenilor în privinţa colectării separate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Campaniile organizate de ECOTIC acoperă un public larg: “Oraşe Curate” și “Comune Curate” sunt campanii dedicate cetăţenilor din mediul urban și rural, “Caravana ECOTIC” este instrumentul de informare și conştientizare care a primit în 2018 premiul Best LIFE Environment Project, iar “Şcoala Ecoterrienilor” este campania care se adresează elevilor şi profesorilor.De asemenea, organizaţia premiază şi promovează cele mai bune iniţiative de mediu în cadrul “Galei Premiilor pentru un Mediu Curat”, cel mai longeviv concurs de proiecte de mediu, aflat anul acesta la a XII-a ediţie şi devenit un eveniment de tradiţie al ECOTIC.
