Cea de-a VI-a ediție a Forumului de Mediu s-a desfășurat pe 5 mai a.c. în Aula Magna a Universității Ecologice din București şi a fost organizată de Grupul editorial Universul Juridic în parteneriat cu Universitatea Ecologică din București, ECOTIC și Asociația Română de Mediu.
Tema din acest an a fost „Noi responsabilități în realizarea obiectivelor de colectare și reciclare a deșeurilor“, care a pus în dezbatere subiectele de stringentă actualitate, cu impact ecologic major, apărute pe ordinea de zi a societății. Acestea au fost discutate de moderatori și participanți: Valentin Negoiță, președintele ECOTIC; Cristian Pavel, directorul editorial al Grupului Universul Juridic; Andrei Antipa, vicepreședintele Administrației Fondului de Mediu; av. dr. Maria Maxim, președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu; Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României pentru Mediu; Alice Nichita, președintele Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate; Roxana Pană, managing associate Țuca Zbârcea și Asociații; Marius Costache, directorul general GreenWEEE; Gheorghe Loloiu, directorul general al RLG România; Ionuț Georgescu, fondator și CEO Fepra Waste Division şi reprezentant al Agenției Române pentru Mediu; Raul Pop, expert în mediu și membru cofondator al Coaliției pentru Economie Circulară; Alexandra Ghenea, directorul executiv al Coaliției PRO DEEE; Magda Popescu, fondator și avocat titular Legal2M; Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin; Roxana Răduț, CEO-ul RX Management și auditor fiscal de mediu; Adrian Măntoiu, managing director Wolters Kluwer România și Dragoș Călugăru, directorul general al organizației ECOTIC.
Principalele teme abordate au fost Sistemul de Garanție-Returnare și colectarea și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).
Andrei Antipa, vicepreședintele Administrației Fondului de Mediu (AFM), a subliniat că acțiunile AFM vin în sprijinul managementului deșeurilor, iar deși țara noastră nu se găsește în fruntea clasamentului din punct de vedere al colectării separate, „ne străduim, cu resursele limitate ale autorităților, să facem muncă de pionierat și să mergem spre vârful clasamentului“.
În ceea ce privește Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), principalele puncte evidențiate de Maria Maxim, preşedintele Asociaţiei pentru Mediu și de ceilalți participanți au fost necesitatea transparenței sistemului, punerea accentului pe „customer experience“, clientul fiind actor principal al SGR ,și adoptarea pe cât posibil a unui sistem automat. Se estimează amplasarea a 100.000 puncte de colectare la nivel național, încheierea a peste 84.000 contracte și instalarea a peste 5.000 automate de preluare a ambalajelor.
Colectarea și reciclarea DEEE, precum și atingerea țintei de 65% din media echipamentelor electrice și electronice puse pe piață în ultimii 3 ani au fost alte teme discutate. Participanții au subliniat importanța îmbunătățirii cadrului legislativ și a sistemului de management al DEEE-urilor, a aplicării conceptului de ecodesign, a organizării unei campanii de conștientizare la nivel național, a creării unui clearing house și a abordării tuturor actorilor.
Despre ecodesign, concept care constă în integrarea aspectelor de mediu în procesul de dezvoltare a produsului ținând cont de echilibrul dintre cerințele ecologice și economice, a vorbit Marius Costache, directorul general al GreenWEEE. Ecodesignul se va traduce în produse mai durabile, care pot fi reparate: „80% din amprenta de CO2 poate fi determinată în faza de design a produsului. Totodată, creșterea duratei de viață a produsului – vorbim aici numai de laptopuri, imprimante și mașini de spălat – doar în Uniunea Europeană ar putea duce la economii de emisii de gaze cu efect de seră de peste un milion de tone pe an“.
Magda Popescu, fondator și avocat titular Legal2M, a susținut prezentarea „Stabilirea țintelor organizațiilor de preluare a responsabilității DEEE – level playing field: între Dreptul Mediului și Dreptul Concurenței“. Avocatul a expus probleme de dreptul mediului și de dreptul concurenței ce rezultă din modul în care prevederi legislative adoptate la momente diferite ajung să se aplice împreună și a constatat că această realitate are impact în privința capacității României de a-și atinge obiectivele de mediu, respectiv de a asigura un cadru funcțional și conform pentru gestionarea deșeurilor.
Directorul executiv al Coaliției PRO DEEE, Alexandra Ghenea, a vorbit despre țintele de colectare pe anul în curs: „putem atinge aceste ținte prin infrastructură la nivelul autorităților locale. Este prevăzută în PNRR această infrastructură: 500 puncte de colectare cu aport voluntar, 17 centre pentru marile aglomerări urbane și insulele ecologice care se vor implementa în număr de 13.800. Din punctul meu de vedere, fără o strategie națională și o campanie națională de conștientizare care să schimbe mentalitățile cetățenilor nu cred că putem să ajungem prea departe“.
„În ultimii trei ani cel puțin am putut vedea o creștere de la aproximativ 63.000 tone colectate la nivel național în 2019 la 85.000 în 2020 și un salt anul trecut la 124.000 tone. Evident, avem multe de rezolvat împreună cu toți actorii, ţinând cont că autoritățile publice locale sunt încă rămase în urmă cu infrastructura de colectare, care comparativ cu alte țări europene este extrem de firavă“, a declarat Valentin Negoiță, președintele ECOTIC, subliniind astfel necesitatea dezvoltării infrastructurii de colectare la nivelul autorităților locale ca pas important în managementul deșeurilor electronice.
Raul Pop, expert în probleme de mediu și membru cofondator al Coaliției pentru Economie Circulară, a explicat prevederile PNRR și modul în care acestea vor contribui la managementul deșeurilor electrice: prin crearea de infrastructură de colectare şi prin promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice. „Sunt prevăzute și 15 centre integrate pe lângă marile aglomerări urbane care să aibă și activități de reparare“, a declarat expertul, care a prezentat și stadiul în care se află linia de finanțare din PNRR.
Ţintele naționale din ultimii 15 ani dintr-o perspectivă comparativă între cantitățile puse pe piață și cele colectate au fost prezentate de Dragoș Călugăru, directorul general al ECOTIC. El a accentuat importanța implicării tuturor actorilor din piață în managementul deșeurilor și necesitatea înființării unui organism care să-i coordoneze: „retailul ne ajută cu programele de buy-back, cam 35-40% din ce avem în România vine de la retail. Autoritățile locale contribuie cu sub 3%. Avem speranța că prin aceste centre de colectare noi, finanțate din PNRR, contribuția lor va crește. Avem o colectare informală; îi vedem efectele prin arderea cablurilor, prin faptul că echipamentele ajung în sistemul formal de cele mai multe ori descompletate, ajung poluanți în mediu. Cert este că avem nevoie de un organism de coordonare, lipsește așa ceva. Lipsește cineva care să pună toți actorii la masă și să arate direcția de urmat“.
Transparența sistemelor de colectare, îmbunătățirea cadrului legislativ, implicarea tuturor actorilor din piață și crearea unui mecanism de coordonare ca pași esențiali în dezvoltarea domeniului au fost principalele concluzii ale dezbaterilor.• ECOTIC
