16.2 C
Bucharest
Saturday, September 24, 2022

Geanin Șerban: „Orice leu încasat de AFM este de fapt dovada eșecului nostru comun“

Credit foto: Alexandra Pandrea, Gândul

Modificarea Ordonanței nr. 196/2005 a creat o serie de îngrijorări în rândul organizațiilor care implementează responsabilitatea extinsă a producătorilor (OIREP). Pentru a vedea care sunt aceste îngrijorări și ce soluții propun OIREP-urile pentru realizarea obiectivelor de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje am adresat câteva întrebări președintelui Asociației OIREP Ambalaje, Geanin Șerban.• ecologic

ecologic: În ultima perioadă au apărut modificări legislative care vor avea un impact major în gestionarea deșeurilor. Au fost puternic contestate de zona privată, care afirmă că nu vor aduce niciun beneficiu în realizarea obiectivelor asumate. Care este părerea dumneavoastră?

Foto: Comisia Europeană

Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje: Într-adevăr, au fost modificate multe prevederi legale importante și toate acestea au avut loc fără consultări prealabile și fără dezbateri publice obligatorii, așa cum am solicitat conform Legii nr. 52/2003. Noile modificări și modul în care au trecut aceste legi ne duce cu gândul la un plan al celor ce susțin că se poate obține mai mult cu mai puțini privați. Un ultim exemplu ar fi introducerea unei garanții de 500.000 lei la colectori/salubriști/brokeri care raportează la OIREP-uri.

ecologic: Autoritățile spun că prin această garanție vor să stopeze frauda. Este sau nu aceasta soluția de combatere a fraudelor din sistem?

Geanin Șerban: Nu. Frauda se stopează prin acțiuni ferme și prin folosirea cu bună-credință a informațiilor pe care Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) le are în timp real cu toate tranzacțiile de deșeuri de ambalaje în sistemul informatic pe care îl gestionează, și anume SIATD (sistemul de monitorizare pe care noi l-am solicitat și pe care l-am susținut chiar și atunci când încă avea sincope majore). Dacă chiar se dorește, frauda se stopează și prin controale ale Administrației Fondului pentru Mediu, ale Gărzii Naționale de Mediu (GNM) și ale celorlalte instituții de forță ale Statului, nu doar prin sancțiuni aruncate în spatele celor care peste un anumit punct au nevoie de susținerea acestor organe de control ale statului.

AFM afirmă că sunt câteva firme care declară că gestionează cantități mari de sticlă sau PET și de fapt mint. Până la ultima modificare a OUG nr. 196/2005 aceste firme care fraudau erau răspunzătoare pentru întregul prejudiciu creat, iar acum răspund doar în limita acestei garanții.

Foto: Comisia Europeană

Ce nu vrea să înțeleagă ministerul este că pentru hoți garanția de 500.000 lei nu reprezintă o problemă. Dar celor peste 65-70% din colectori, care sunt mici, dar care colectează și duc la reciclat cantități reale de deșeuri, cantități care însumate contribuie consistent la realizarea obiectivelor de reciclare, le este imposibil să depună această garanție. Practic, de la 1 ianuarie 2023 OIREP-urile nu vor mai putea lucra cu mulți dintre partenerii cu care realizau corect obiectivele fiindcă nu vor mai putea avea contracte directe. Aceste organizații vor fi nevoite fie să lucreze prin alții mai mari, fie să își închidă activitatea. Scrisorile de garanție presupun costuri care vor crește artificial povara financiară a fiecăruia dintre ei. Înmulțiți 500.000 lei cu minim câteva sute de colectori și salubriști cu care noi lucrăm și veți constata că o sumă imensă este scoasă din sistem prin această garanție cu cash colateral. Această sumă colosală va fi blocată în bănci sau în conturile AFM, în loc să fie folosită pentru colectare și reciclare. Și dacă luăm în considerare faptul că toate acestea se întâmplă într-un an în care obiectivele ce trebuie îndeplinite au crescut considerabil, nu putem să nu ne întrebăm ce se urmărește cu adevărat.

ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre controalele AFM?

Geanin Șerban: AFM este obligată să controleze sistemul. Instituţia are informații suficiente pentru ca cei din departamentul de risc să meargă la „punct ochit, punct lovit“. Asta doar dacă cei de acolo vor într-adevăr să curețe sistemul. Avem nevoie de AFM ca autoritate de control care să îi scoată din sistem cât mai rapid pe cei care fraudează. Și da, să aducă la buget orice sumă pe care o datorează cei care nu respectă legea. Asta e treaba AFM. Dar de la minister așteptăm și altceva, și anume politici funcționale, corecte și corelate.

I-am explicat în anul 2016 ministrului de la acea vreme, care se lăuda spunând că AFM este „pușculița cu bani a ministerului“, că orice leu încasat de AFM este de fapt dovada eșecului nostru comun. Pare un paradox, dar așa este. Un ministru care anunță constant așa-zise victorii ale AFM își proclamă de fapt propriile nerealizări. Da, partea de control este una dintre pârghiile ce trebuie folosite, dar s-a demonstrat că dacă este singura utilizată, nu este o soluție. Realitatea ne-a arătat că atunci când s-a marșat numai pe controale, cum s-a întâmplat în România ultimilor ani, rezultatele nu s-au îmbunătățit în ritmul dorit.

Foto: Comisia Europeană

Pentru a face pași importanți, Ministerul Mediului trebuie să asigure un cadru legislativ care să îi susțină activ pe cei implicați în creșterea cantităților corect colectate și reciclate. Cadrul legislativ ar trebui să garanteze un echilibru între obligațiile și drepturile fiecărei entități, să-i dea fiecăruia pârghiile necesare pentru a-și putea îndeplini rolul și obligațiile ce îi revin. Ne-ar ajuta pe toți dacă Ministerul Mediului ar reuși să creeze un climat de încredere între autorități şi noi, cei care suntem angrenați în colectarea, respectiv reciclarea deșeurilor de ambalaje.

În România se reciclează anual sute de mii de tone de deșeuri de ambalaje. Haideți să vorbim mai mult despre ceea ce se întâmplă pozitiv și să îi susținem pe cei care muncesc corect în fiecare zi. Dacă vom continua să vorbim în fiecare apariție la TV doar de fraude, dosare penale etc. vom ține mereu la distanță firmele care ar putea să se implice, care ar dori să investească în acest domeniu şi ar creşte astfel cantitățile reciclate. Dacă vom continua să dăm mesaje că peste un an sau doi unii sau alții nu vor mai face parte din sistem, îi vom determina „să tragă tare în acești ani“ în loc să creeze parteneriate pe termen lung, de care este atâta nevoie.

Şi dacă vom continua să afirmăm că nu se face nimic în acest domeniu, tot efortul depus în campaniile de conștientizare și informare este inutil. Oamenii nu vor începe să colecteze separat dacă nu au garanția că efortul lor de a pune deșeul în pubela destinată fiecărui material o să fie continuat de salubriști, respectiv de reciclatori. Cred că întregul sistem ar avea de câștigat dacă în mod corect autoritățile ar scoate în evidență și lucrurile bune și s-ar opri măcar pentru un timp din a denigra sistemul pe care de fapt ele l-au creat și îl păstoresc prin emiterea autorizațiilor de mediu pentru colectori și salubriști, prin acordarea licențelor pentru OIREP-uri etc.

Foto: Comisia Europeană

ecologic: Cu ce ar trebui să se înceapă în perioada următoare?

Geanin Șerban: Cu clarificarea modificărilor făcute în legislație. Trebuie să înțelegem dacă prin revenirea la sintagma – atât de dorită de AFM – „efectiv reciclate“ ministerul se referă la cantități sau la momentul în care cantitățile colectate și ajunse la reciclator în vederea reciclării vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor. Fără aceste clarificări, modificarea permite ca în timpul controalelor să apară o notă uriașă de subiectivism. Introducerea sintagmei pare a fi încă o decizie prin care ne îngreunăm singuri realizarea obiectivelor de țară.

Noi ne dorim să nu mai fim puși în fața unor modificări legislative fără să ni se explice ce probleme se doresc a fi soluționate, ce rezultate concrete de îmbunătățire se estimează a se obține și în cât timp. Se impune inclusiv o analiză a rezultatelor acestor modificări. Iar aceste rezultate, bune sau mai puțin bune, ar trebui să fie asumate de cineva. Altfel, par doar experimente, unele cu consecințe grave.

Noi ne dorim un dialog real și există câteva demersuri pe care le vrem concretizate: 15 OIREP-uri au transmis la minister un document cu propuneri pentru a putea îmbunătăți colaborarea cu autoritățile locale. Considerăm că soluția noastră ca toate OIREP-urile să fie implicate în așa-numitul Clearing House ar putea aduce rezultate pe termen lung mult mai bune decât o soluție simplistă (vehiculată în spațiul public) prin care cantitățile gestionate de autoritățile publice să fie alocate prin AFM fiecărei OIREP, eventual fără contracte între OIREP și ADI, contracte prin care puteam face referire la indicatori de performanță sau la alte soluții pentru creșterea cantităților ajunse la reciclare. Așteptăm să discutăm concret cu ministerul pe marginea documentului transmis. În plus, există o adresă către minister prin care producătorii, OIREP-urile, salubriștii și colectorii își arată disponibilitatea de a conlucra astfel încât să identificăm împreună soluțiile cele mai eficiente pentru îmbunătățirea permanentă a rezultatelor. Fiindcă noi știm un lucru: dacă toți suntem bine intenționați, atunci vom reuși.•

Foto: Comisia Europeană

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services