15.1 C
Bucharest
Monday, September 26, 2022

Horia Matei Bărdeanu: „Cu cât costul depozitării va fi mai mare, cu atât costul reciclării va fi mai mic“

În ciuda faptului că deșeurile biodegradabile ar trebui colectate separat, în România cele mai multe ajung în continuare la gropile de gunoi, ceea ce îi pune într-o situație dificilă pe toți cei care au făcut investiții pentru valorificarea acestor deșeuri. Pentru a vedea cu ce probleme se confruntă aceștia, i-am adresat câteva întrebări lui Horia Matei Bărdeanu, directorul general al primei stații românești de producere a energiei regenerabile în cogenerare din biogaz, instalație amplasată la Filipeștii de Pădure, în județul Prahova.• ecologic

ecologic: Cum a început investiția în această instalație de pro­du­cere a biogazului din deșeuri?

Horia Matei Bărdeanu, directorul general al SC Genesis Biopartner SRL Sursa foto: ecologic

Horia Matei Bărdeanu, directorul general al SC Genesis Biopartner SRL: În anul 2012 împreună cu echipa Genesis am demarat o in­vesti­ție la Filipeștii de Pădure, în județul Prahova, și anume o in­sta­lație de bi­ogaz de 1 MW. Această investiție urma să producă e­ner­gie ter­mi­că și electrică, energie regenerabilă și verde în cogenerare din po­rumb si­loz. Am văzut cum funcționează în alte țări aces­te in­stala­ții și ne-am dorit foarte mult să avem așa ceva în România. In­vesti­ția ini­ți­ală a fost în valoare de 4,5 milioane euro și a fost îm­părțită în mai multe di­recții: zona de fermentație, zona de de­pozitare a ma­teriei pri­me și partea de producere a energiei ter­mi­ce și e­lec­trice în cogenerare.
Totodată am înființat și o companie în sectorul agricol, care ur­ma să lucreze terenurile din împrejurimi pentru obținerea mate­ri­ei pri­me ne­cesare instalației de biogaz. Pe parcursul activității am co­chetat ti­mid cu preluarea deșeurilor organice de la parteneri zo­nali din îm­pre­jurimile instalației. Pas cu pas, în 2017 am atins un pro­centaj de 100% deșeuri organice pentru producție și am re­dat te­re­nurile pro­duc­ției agricole pentru obținerea de hrană. Au urmat niște ani de optimizări și în 2020 am luat decizia de a mări capa­ci­ta­tea in­sta­lației de biogaz, de a optimiza fluxurile, de a in­vesti în e­chi­pa­men­te de tra­tare și procesare a deșeurilor or­ga­nice, o in­ves­tiție care a fost fi­na­lizată în 2021, ceea ce ne-a bu­cu­rat foarte mult.

ecologic: Ce cantitate de deșeuri procesați în prezent?

Horia Matei Bărdeanu: În prezent instalația de biogaz a ajuns o in­dustrie de reciclare: procesăm zilnic aproximativ 200 tone de­șe­uri organice biodegradabile și avem o capacitate estimată de 60.000 tone anual.
Noi funcționăm după cele mai bune practici din domeniu, su­ntem recunoscuți de Uniunea Europeană ca o companie care oferă un concept de zero-waste și un exemplu de bu­ne practici pen­tru România. După cum vă spuneam, în urma modernizării in­­-stalației de biogaz pe care o deținem la Fi­lipeștii de Pădure avem capacitatea de a pro­cesa a­pro­ximativ 200 tone deșeuri or­ganice bio­degradabile, con­ta­mi­na­te sau necontaminate. Instalația de biogaz este prevăzută cu echipamente spe­ci­fi­ce de sortare, tocare și a­mes­tecare pen­tru ca aceste de­șe­uri bio­de­gradabile să fie va­lo­rificate prin pro­cesul de fermentație a­na­erobă. Astfel obținem biogaz pe care îl in­tro­du­cem în două centrale de co­generare ce au o putere instalată de câte 1 MW e­ner­gie elec­trică și tot atâta energie ter­mică fiecare.

ecologic: Obținerea de energie din de­șe­uri este o alternativă la variantele cla­sice de producere a energiei?

Horia Matei Bărdeanu: Consider că bu­si­nessul pe care îl avem aici este de ma­xi­mă im­portanță pentru societatea ac­tu­ală deoarece reușește să valorifice deșe­urile printr-un pro­ces controlat și sta­bil, ducând în același timp și la devie­rea de la depozitare către re­ci­cla­re, un lu­cru atât de important și dezbătut în pre­zent.
După cum vedeți, în zilele noastre pre­țurile utilităților au crescut foarte mult. A­ceastă tehnologie poate fi o alternativă la obținerea de energie, fie că vor­bim des­pre gaz natural sau energie elec­trică, ex­ploatând deșeurile care sunt o resursă con­tinuă, pentru că în per­ma­nen­ță omul prin natura lui consumă ali­men­te și implicit generează deșeuri.
Din păcate, la noi în prezent această re­sursă preţioasă nu este atât de mult luată în con­siderare nici de autorități și nici de ce­tățeni.

ecologic: Instalația de la Filipeștii de Pă­dure produce și livrează energie electri­că în bandă continuă?

Sursa foto: ecologic

Horia Matei Bărdeanu: Sigur, livrăm e­ner­gie 24 de ore din 24 cu 2 MW, iar acest lu­cru înseamnă 48MW pe zi și vorbim des­pre energie verde în sistemul e­ner­getic na­țio­nal, în bandă, indiferent de a­no­timp și de cantitatea de precipitații.

ecologic: Se poate spune că de­șe­u­ri­le sunt o sursă de energie ief­ti­nă?

Horia Matei Bărdeanu: Nu putem spu­ne că sunt o sursă de e­nergie ief­tină pentru că investițiile inițiale sunt considerabile și pe par­cur­sul operării acestor in­sta­lații pe bi­o­gaz cheltuielile operaționale sunt foarte ridicate. În plus, tre­buie să existe în permanență un e­chi­li­bru între prețul deșeului care in­tră pe poar­ta fabricii și veniturile obținute din vân­zarea energiei electrice și ter­mice, care sunt cele două mari surse de venituri pen­tru o instalație de biogaz ce utilizează de­șe­uri ca materie primă.

ecologic: Materia primă reprezintă o pro­ble­mă pentru dumneavoastră?

Horia Matei Bărdeanu: În ultimii ani am făcut eforturi mari pentru a ne procura ma­teria primă. Acest aspect este o provocare continuă, dar nu aș spune că este o pro­ble­mă pentru că deșeuri sunt generate în can­tități uriașe peste tot în lumea a­ceasta. În schimb cred că au­toritățile ar tre­bui să pună un accent mai ma­re pe par­tea de educare și con­ști­en­ti­za­re a pu­bli­cului, pe co­lec­ta­rea selectivă, astfel în­cât asemenea in­vestiții să aibă ac­ces mult mai ușor la ma­teria primă.

ecologic: Cât de importantă ar fi implementarea unui sistem de colectare se­pa­rată la nivel național a deșeurilor bi­o­de­gradabile?

Sursa foto: ecologic

Horia Matei Bărdeanu: Atâta timp cât din sta­tistici rezultă că aproximativ 50% din de­șeurile generate sunt reprezentate de deșeul biodegradabil, consider că ar trebui să se a­corde o mai mare atenție acestui do­meniu, pen­tru ca deșeurile biodegradabile să nu mai ajungă la gropile de gu­noi ci în instalații spe­ciale care le pot va­lo­rifica la un nivel su­pe­rior. Ca să faci astfel de in­stalații este oa­recum la îndemâna oricărui investitor, dar problema cu care se va confrunta ulterior din pu­n­ct de vedere o­pe­rațional va fi ma­teria primă. Deci esen­țial pentru derularea unor as­tfel de in­ves­tiții pe termen lung este ac­cesul la ma­te­ria primă, iar pentru atra­ge­rea investi­to­rilor către acest domeniu este crucială im­ple­mentarea unui sistem de colectare a ma­te­rialului biodegradabil pen­tru va­lo­ri­fi­carea în instalațiile de bio­gaz.

ecologic: La ora actuală credeți că se poa­te vorbi de colectare separată a de­șe­u­ri­lor biodegradabile în România?

Horia Matei Bărdeanu: Din păcate, la noi co­lec­tarea separată se face încă timid, la un nivel mic. Ea poate fi făcută cu succes în companiile din retail, în HoReCa și în fa­bricile care generează rebuturi sau deșeuri tehnologice din pro­cesul de producție. Din experiența noastră putem spune că este ușor de lucrat cu actorii din industrie, pentru că ei sunt o­bli­gați prin lege să devieze cât mai multe astfel de deșeuri către in­sta­lațiile de va­lo­rificare. Observăm că și zona de retail face pași în această direcție, fiindcă și acolo a în­ceput implementarea unor sis­teme de colectare separată a deșeurilor biodegradabile. Noi, cei care ne ocupăm de valorificarea acestor deșeuri, nu pu­tem decât să sperăm că în curând și de­șeul biodegradabil ge­nerat de po­pulație va ajunge într-o formă sau alta în in­stalații de acest fel.

ecologic: Cum decurge procesul de producție într-o instalație de cogenerare?

Horia Matei Bărdeanu: Deșeurile sunt recepționate și cântărite, se în­toc­mesc documentele specifice care oferă o trasabilitate in­te­grală a acestor deșeuri care apoi sunt descărcate și preluate în zo­nele de pro­cesare. Deșeurile, contaminate sau necontaminate, toate sunt tra­tate. Iar când vorbim despre tratare, discutăm des­pre procese de sor­tare, separare, tocare și amestecare. După tra­tare deșeurile sunt in­tro­duse în linia de fermentație unde exis­tă un mediu bacterian si­mi­lar cu rumenul unei vaci replicat la nivel industrial. Materia primă este degradată organic de aces­te bacterii și se obține biogazul care este colectat, tratat și in­tro­dus în centralele de cogenerare ce pro­duc energie electrică și ter­mică în bandă.
Energia electrică este livrată în sistemul energetic național și e­ner­gia termică este comercializată cu sprijinul partenerului nos­tru din zonă și parțial utilizată în cadrul proceselor instalației de biogaz. În final rezultă o substanță mineralizată stabiliza­tă pe care o igienizăm conform standardelor europene în vigoare, la 70°C timp de o oră, apoi o separăm și producem două ti­puri de fertilizatori, unul solid și altul lichid. Fermierii sunt fe­riciți să îi utilizeze pentru că îmbogățesc calitățile solului pe ter­men lung, fiind foarte bogați în micro și macronutrienți și în ma­terie vie care în permanență lucrează cu solul și îi oferă o fer­ti­litate foarte bună an de an.

ecologic: Vorbim despre energie din deșeuri, gaz, curent e­lec­tric și despre fertilizatori pentru agricultură. Cum poate spri­jini sta­tul o astfel de activitate?

Horia Matei Bărdeanu: Cred că cel mai important lucru pe care sta­tul ar trebui să îl facă ar fi să ne ofere predictibilitate în le­gisla­ția pe care o adoptă. Accesul la materia primă, comercia­li­za­rea e­ner­giei electrice și crearea de moduri facile pentru operarea a­ces­tui business sunt câteva aspecte esențiale pentru func­ționarea cu succes a unei instalații de biogaz.
Orice afacere trebuie să aibă un randament pozitiv, să se au­to­sus­ți­nă, iar investitorii să își recupereze investiția într-un termen re­zo­nabil. Totodată, aceste afaceri trebuie să fie și bancabi­le, pentru că în prezent toată lumea se dezvoltă prin credite ban­care. Din pă­cate unul dintre motivele pentru care acest sec­tor nu s-a dez­vol­tat este tocmai faptul că nu oferă o predictibili­ta­te în obținerea ma­te­riei prime și în privința prețului la vânzarea energiei, ca­re se schim­bă de la o zi la alta și nu este mereu cel scontat de in­vestitor.
ecologic: Cum au rezolvat alte țări această situație?

Sursa foto: ecologic

Horia Matei Bărdeanu: În primul rând, alte țări au implementat un sistem de conștientizare a populației cu privire la colectarea se­pa­rată a biodegradabilului cu conținut redus de impurități. De a­se­menea, s-a oferit predictibilitate investitorilor prin niște legi spe­ci­fice care bonusează obținerea energiei electrice regene­ra­bile la un preț orar fix – nu fluctuant – pe un termen de minimum 15 ani de la inaugurarea investiției.
Și să nu uităm că în alte țări există o taxă de depozitare care des­cu­rajează aruncarea deșeurilor la gropile de gunoi. Din pă­ca­te, în România această taxă de depozitare este cea mai mică din Eu­ropa, ceea ce a dus la situația în care oamenii preferă să arun­ce de­șe­urile la groapă în loc să plătească pentru valorificarea lor în in­sta­lații specifice.
Este nevoie de o taxă de depozitare fiindcă introducerea și mă­rirea ei progresivă ar duce la schimbarea mentalității, pentru că omul ar fi nevoit să se uite în buzunar când aruncă gunoiul și să găsească alternative pentru a-și diminua costurile. Industria de re­ci­clare este o alternativă, dar costă și ea. Din nefericire, cos­tul o­pe­rațional de tratare și procesare a acestor deșeuri în in­stalațiile spe­ci­fice nu este mic, ci relativ ridicat. Dar cu cât cos­tul depozitării va fi mai mare, cu atât costul reciclării deșeu­ri­lor în instalațiile spe­ci­fice va fi mai mic.

Horia Matei Bărdeanu are 32 de ani, este absol­vent al Facultății de Energeti­că din cadrul Uni­versității Politehnice din București, are un master în ad­mi­nis­tra­re și eficiență în afaceri și deține un doc­torat obținut la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – Facultatea de Biotehnologii.

Publicitate

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Geanin Șerban: „Orice leu încasat de AFM este de fapt dovada eșecului nostru comun“

Modificarea Ordonanței nr. 196/2005 a creat o serie de îngrijorări în rândul organizațiilor care implementează responsabilitatea extinsă a producătorilor...

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services