JASPERS evaluează situaţia din România a schemei de responsabilitate extinsă a producătorilor

Cel puţin în gestionarea deşeurilor, nimic nu s-a făcut la noi în ultimii ani fără consultanţa JASPERS sau a celor care acordă asistenţă personalului organizaţiei, un fel de consultanţă românească la consultanţa europeană. În august a.c. JASPERS a lansat în dezbatere o evaluare a situaţiei implementării schemei de responsabilitate extinsă a producătorilor (REP), care anunţă schimbări în domeniu.● Matei Dumitru

Raportul referitor la sectorul de ambalaje

Conform raportului JASPERS din iulie a.c., numărul organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP-uri) în domeniul ambalajelor a variat de la 3 în primii doi ani până la 16 în anul 2018. După noile modificări legislative, numărul OIREP-urilor licenţiate a scăzut la 13, dintre care 12 erau funcţionale în anul 2018.

„Chiar dacă pe parcursul timpului schema REP a înregistrat progrese, totuşi sunt necesare o serie de îmbunătăţiri, atât în ceea ce priveşte implementarea măsurilor legislative existente, cât şi adoptarea de noi modificări legislative“, se spune în document.

Printre deficienţele sistemului actual raportul semnalează existenţa unui număr mare de producători care nu fac parte din schema REP, faptul că unele OIREP-uri au ca acţionari operatori economici a căror activitate principală nu este printre cele prevăzute în Legea nr. 249/2015, precum şi neîndeplinirea condiţiei privind acoperirea geografică la nivel naţional.

Cea mai importantă deficienţă constatată este însă aceea că responsabilitatea organizaţională pentru deşeurile de ambalaje din deşeurile municipale se realizează printr-un sistem alternativ, prin serviciul de salubrizare sau prin alţi operatori autorizaţi.

Raportul nu face însă referire la principala problemă a sistemului de salubrizare din România, unde în afară de câteva cazuri izolate, sistemele de colectare selectivă lipsesc, ceea ce face ca deşeurile de ambalaje colectate în amestec să nu respecte condiţiile minime de calitate pentru a fi decontate de OIREP-uri şi acceptate de reciclatori.

De fapt, mare parte a constatărilor din raportul JASPERS care fac referire la UAT-uri, servicii de salubrizare şi SMID-uri sunt discutabile. Afirmaţia „date fiind dinamica finalizării implementării şi a începerii operării proiectelor SMID, precum şi extinderea sistemului de colectarea separată determinată de obligaţiile legislative [Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74/ 2018, n. red.], este de aşteptat un trend ascendent în următorii ani în ceea ce priveşte rata de colectare separată, respectiv de reciclare a deşeurilor municipale“ nu este în niciun caz o certitudine, ci cel mult o presupunere optimistă a unui anumit consultant care s-ar putea trezi într-un grav conflict de interese dacă s-ar avea în vedere implicarea lui în proiectele SMID şi în cele de elaborare a unor planuri, documente administrative şi legislative din domeniul gestionării deşeurilor.

Raportul referitor la sectorul DEEE

Un alt raport JASPERS, apărut în luna iulie, abordează responsabilitatea producătorilor în domeniul gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Conform documentului, la ora actuală în România cinci organizaţii de transfer al responsabilităţii (OTR) sunt licenţiate, şapte sunt în procedură de licenţiere şi una în procedură de revizuire a licenţei.

În 2019 cantitatea pusă pe piaţă pentru care s-a transferat responsabilitatea a fost de 241.428,479 tone, iar cea pentru care responsabilităţile au fost îndeplinite individual de 762,14 tone. Din totalul introdus pe piaţă, cantităţile colectate au fost de 24% în 2018 şi de aproximativ 30% în 2019.

Având în vedere scăderea probabilă a pieţei din cauza pandemiei de COVID-19 şi creşterea ţintei de colectare la 65% din 2021, sistemul va fi subfinanţat dacă se vor menţine actualele tarife de preluare a responsabilităţii şi este posibilă o creştere semnificativă a contribuţiilor pentru a se putea acoperi costurile.

Lipsa infrastructurii municipale de colectare, neclarităţile legislative, în special cele legate de Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor, criza economică începută în 2008, faptul că România este o piaţă nesaturată în creştere, modul de stabilire a ţintei de colectare şi lipsa unor măsuri active de combatere a colectării ilegale sunt principalele cauze ale problemelor pe care le întâmpină OTR-urile în atingerea ţintei de colectare stabilită iniţial de Directiva 2002/96/CE şi apoi de Directiva 2012/19/UE.

Un subiect sensibil din raport este cel al OTR-urilor nou înfiinţate care nu ar avea cheltuieli operaţionale în primul an de finanţare, afirmaţie contestată de un OTR care a transmis consultantului JASPERS un punct de vedere ce pune în discuţie şi veridicitatea altor afirmaţii din document.

Raportul sugerează Ministerului Mediului o reorganizare a Comisiei de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor şi crearea unei structuri de tip Clearing House, atât la ambalaje cât şi la DEEE.

Despre JASPERS

JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) este un program finanţat în comun de Banca Europeană de Investiţii, Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, creat cu scopul de a furniza statelor care au aderat la UE după 2004 consultanţă gratuită şi independentă în vederea pregătirii unor propuneri de înaltă calitate pentru proiecte regionale de investiţii de mare anvergură. La începutul anului 2018 Curtea Europeană de Conturi (ECA) a constatat deficienţe semnificative în definirea obiectivelor principale ale programului JASPERS în patru ţări: Croaţia, Malta, Polonia şi România. ECA a constatat printre altele că sprijinul regional al organizaţiei nu este bine direcţionat, că există un risc ridicat de lipsă de imparţialitate în relaţia cu funcţia consultativă a JASPERS şi că impactul asupra capacităţii administrative nu a avut rezultatul aşteptat, de creştere a nivelului de independenţă faţă de asistenţa oferită. „Concepută pentru perioada 2007-2013 şi prelungită ulterior, iniţiativa JASPERS nu dispune de obiective măsurabile clare care să indice dacă scopul său a fost atins“, a declarat atunci Oskar Herics, membru al Curţii Europene de Conturi.●