Peste aproximativ două luni ar trebui să intre în funcţiune Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), un proiect în care Ministerul Mediului şi-a pus mari speranţe. Despre acest sistem, dar şi despre Responsabilitatea Extinsă a Producătorului şi performanţa unor direcţii ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor am vorbit cu ministrul Mircea Fechet.• ecologic
ecologic: Credeţi în continuare că Sistemul de Garanţie Returnare va fi funcţional la sfârşitul lunii noiembrie?
Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Nu am nici un motiv să nu cred acest lucru, pentru că avem toate ingredientele pentru ca SGR-ul să pornească şi să funcţioneze în parametri.
ecologic: SGR va funcţiona de la început la nivel naţional sau va porni în etape?
Mircea Fechet: SGR-ul nu poate porni altfel decât la nivel naţional. În nici un caz el nu va funcţiona numai în unele oraşe sau în hypermarketuri. O decizie importantă care s-a luat este că pornirea Sistemului nu va mai fi amânată, iar startul va fi dat cu motorul turat la maximum.
Cât despre o pornire în etape, eu nu îmi pot imagina cum ar putea să funcţioneze un sistem cu două viteze, să spunem că începe la oraş şi nu începe la ţară, că începe cu o fracţie şi nu începe cu alta. Eu cred că sistemul va avea nevoie de timp pentru a se echilibra, pentru a funcţiona în parametri, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări. Că discutăm de Germania sau discutăm de Malta, care este cât câteva oraşe din România, sistemul tot a avut nevoie de timp pentru a se autocalibra.
ecologic: Nu vreau să vă contrazic, dar în condiţiile în care RetuRO nu a finalizat nici măcar un centru regional de numărare a ambalajelor colectate mi-e foarte greu să cred că SGR-ul va porni aşa cum spuneţi. În condiţiile în care SGR nu va fi funcţional în data de 30 noiembrie a.c., ce penalităţi riscă producătorii?
Mircea Fechet: Penalităţile sunt menţionate într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care se referă la un cuantum al penalităţilor care poate ajunge până la dublul garanţiei pentru sticlă şi pentru PET. Această penalitate se va plăti pentru fiecare ambalaj care nu a fost reciclat în primul an de funcţionare a SGR pentru îndeplinirea obiectivului de 65%, pe care l-am stabilit prin lege.
ecologic: Cine vor fi cei care vor plăti aceste penalităţi?
Mircea Fechet: Vor plăti producători prin intermediul administratorului SGR, dar producătorii vor fi cei care vor plăti…
ecologic: După pornirea Sistemului producătorii beneficiază de o perioadă de tranziţie de 13 luni pentru a vinde produsele din stoc. Mai avem doar o lună până în noiembrie. Cât timp se mai pot îmbutelia produse în ambalaje non-SGR?
Mircea Fechet: Fără îndoială că există stocuri în depozitele comercianţilor sau ale producătorilor, mai mari sau mai mici. Noi am considerat că un an este un termen suficient cât să vândă toate acele stocuri şi sunt produse cum ar fi vinurile care pot fi ţinute şi mai mult de un an pe raftul magazinului. Noi nu încercăm în nici un fel să tulburăm producţia, însă dincolo de ceea ce s-a întâmplat în Olanda sau în alte state, în România legislaţia este foarte clară şi în ceea ce priveşte stocurile şi în ceea ce priveşte importurile şi timpul pe care toată lumea îl are la dispoziţie pentru a trece la ambalaje SGR. Din acest punct de vedere lucrurile mi se par foarte clare.
ecologic: Cum vedeţi dumneavoastră viitorul ambalajelor?
Mircea Fechet: Dacă vom merge în Germania vom observa, atât la băuturile răcoritoare, cât şi la bere, că reutilizarea ambalajului este o regulă şi nu este o excepţie, ca la noi. Din acest motiv, deşi înţeleg că este un proces de lungă durată, în calitate de ministru al Mediului, nu pot să nu mă gândesc la un viitor care să ţină cont de reutilizarea ambalajelor. Iar când vorbim de reutilizarea ambalajelor, chiar dacă şi alte tipuri se pot reutiliza, primul care îmi vine în minte este sticla şi cred că acest lucru poate să se facă şi în România, mai ales după un proces de standardizare. Una dintre problemele noastre este că avem mult prea multe tipuri de ambalaje.
ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre sistemul EPR (Răspunderea Extinsă a Producătorului)?
Mircea Fechet: La prima vedere sistemul EPR şi-a îndeplinit funcţia, însă este adevărat că el are nişte neajunsuri în România, unele apărute poate din cauza unei înţelegeri deficitare a legislaţiei, altele legate de alte lucruri la care aş vrea să mă refer mai puţin. Un lucru este însă cert. Un sistem EPR ar putea funcţiona dacă toată lumea ar respecta aceleaşi reguli. Este adevărat că mi-au fost semnalate numeroase cazuri de concurenţă neloială între OIREP-uri sau între OTR-uri. Fiecare interpretează legislaţia în felul lui şi din acest motiv probabil că un mecanism de tip Clearing House ar putea să aducă mai multă eficienţă sistemului. Însă orice am inventa noi, probabil că în lipsa unui control riguros din partea statului şi în lipsa unei Administraţii a Fondului pentru Mediu puternice, care nu este doar o instituţie ce stabileşte regulile jocului, dar şi verifică modul în care acestea sunt sau nu sunt respectate, lucrurile vor fi tot deficitare şi cu şi fără Clearing House. Sistemul Garanţie-Returnare va mai simplifica puţin modul în care se gestionează deşeurile de ambalaje, pentru că va prelua o parte însemnată dintre acestea.
Problema cea mai importantă care cred eu că este la ora aceasta rezolvată se referă la înţelegerea concretă a Responsabilităţii Extinse a Producătorului. Şi când vorbim de EPR nu ne referim nici la responsabilitatea OIREP-ului, a colectorului, reciclatorului, a celui care sortează sau tratează acel deşeu, ne referim la responsabilitatea care trebuie să rămână în dreptul producătorului, principiu la care eu personal ţin foarte mult.
ecologic: Sunteţi mulţumit de activitatea direcţiilor de deşeuri din minister şi din instituţiile subordonate?
Mircea Fechet: Eu ca ministru sunt obligat să evaluez şi să iau măsuri acolo unde există o lipsă de performanţă. Dacă discutăm despre demnitarii din minister, acolo bineînţeles că am un cuvânt de spus atât în ceea ce priveşte evaluarea, cât şi în ceea ce priveşte măsurile administrative care ar putea fi luate dacă situaţia o impune. În ceea ce priveşte persoanele, există o legislaţie specifică, există comisii peste comisii care evaluează, punctează, anchetează şi aşa mai departe, însă cred că putem să discutăm despre ce se întâmplă nu numai la nivelul Direcţiei Deşeuri, ci în general în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Pentru că există anumite probleme structurale, există direcţii sau chiar instituţii care nu colaborează aşa cum ar trebui, ba chiar în anumite situaţii se pot şi încurca una pe cealaltă, şi cred că este elocvent scandalul generat de materialul jurnaliştilor de la Recorder care a arătat cât de diferit înţeleg două instituţii ale Ministerului Mediului o problemă extrem de simplă, respectiv cantitatea de deşeuri pe care populaţia României o generează. Din acest punct de vedere eu cred că este nevoie de o asanare a acestor funcţii.
Că discutăm despre gestionarea pădurilor, despre gestionarea apelor, a deşeurilor sau de controlul poluării, că discutăm despre instituţii care controlează sau care reglementează, eu cred că sunt obligat să iau nişte măsuri serioase care să eficientizeze acest minister şi, de ce nu, să facă şi o economie la bugetul de stat.•
