În cadrul unei conferinţe de presă, pe 1 august 2023, ministrul Medului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a lansat în dezbatere publică noul Cod Silvic al României.
Subliniind că acest proiect de Cod Silvic este „foarte aproape de cum trebuie să arate o lege a silviculturii în orice stat european“, ministrul a declarat:„Noul Cod Silvic, lansat în dezbatere publică, este primul cod din anul 2008, scris de la zero și născut într-un context firesc. Pasul unu din acest context a fost elaborarea și aprobarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030. Pasul doi a fost conceperea Codului Silvic în baza noii Strategii. Un alt lucru care merită subliniat este că noul Cod Silvic a fost conceput de experți din afara ministerului. Vorbim despre specialiști ai Universității Transilvania din Brașov și ai Universității Ștefan cel Mare din Suceava și de specialiști ai Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea. Asta înseamnă că acest cod este construit ținându-se cont de nevoile sectorului, de cum au evoluat așteptările societății față de pădure, de provocările actuale naționale, dar și europene, și de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat al nostru împotriva schimbărilor climatice“.
Prin noul Cod Silvic:
– tăierile la ras vor fi interzise pe aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. În prezent acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale (896.758 hectare);
– se dă dreptul proprietarului de pădure (fie el de stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege;
– vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere;
– se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități. Minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn;
– terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Apare termenul de „folosință agrosilvică“, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști;
– apare Consiliul Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție sau deviație deontologică în interiorul sistemului silvic;
– toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier;
– se va realiza Catalogul Național al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare;
– apare un concept nou: „insule de îmbătrânire“, un mecanismul prin care suprafețe de pădure de minimum 0,1 ha, vor avea un mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri;
– orice român se va putea bucura de pădurile României având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deținute de statul român, cât și celor deținute de privați cu excepția cazurilor în care proprietarul interzice accesul și face vizibilă această interdicție în teren.
„Ceea ce ne-a preocupat în mod special în procesul conceperii Codului a fost să reușim să găsim un echilibru între protejarea celor mai valoroase păduri și gestionarea durabilă a lor într-un nou context social în care oamenii, pe bună dreptate, își doresc din ce în ce mai multe de la pădure. Îmi exprim speranța că în această toamnă, în Parlamentul României, vom avea aprobată această nouă legislație“, a mai spus ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
ONG-urile critică varianta propusă de minister
WWF România a criticat dur proiectul. În opinia activiştilor de mediu în noul Cod Silvic nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale şi lipseşte transparenţa privind monitorizarea unitară a sectorului forestier naţional
„Rămânem cu acelaşi sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale centrat pe marcarea arborilor, vânzarea lemnului pe picior şi identificarea cioatelor nemarcate în 7 milioane hectare de pădure. Deficienţele generate de acest sistem, care şi-a dovedit cu prisosinţă ineficienţa în ultimii 30 de ani, vor continua: acte de punere în valoare pentru volume mai mici decât cele reale în teren; tăieri ilegale produse cu ajutorul unor dispozitive falsificate; dificultate sau chiar imposibilitatea verificării legalităţii, dublate de faptul că nu se oferă probe concludente în instanţă. Se impune o reformă a Sistemului actual de control centrat pe «marcarea» şi paza arborilor în pădure într-unul axat pe controlul volumelor materialelor lemnoase ce ies din pădure“, se precizează într-un comunicat al organizaţiei de mediu, conform Agerpres.• ecologic
