Ultimele date publicate de Eurostat arată că România este pe penultimul loc în clasamentul țărilor europene, cu 44,6% rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje, sub obiectivul european de 60%.
Știrea, care implică o posibilă procedură de infringement, ar putea produce la nivel național o schimbare mult așteptată. Deșeurile în general și cele de ambalaje în special sunt subiecte care ar trebui să ne preocupe pe noi toți fiindcă noi, cetățenii, le generăm. Cumpărăm bunuri, le folosim sau le consumăm și apoi ne debarasăm de ambalaje după cum considerăm fiecare.
Timpul ne-a demonstrat că degeaba ONG-urile organizează acțiuni de strângere a deșeurilor aruncate în natură, degeaba Garda de Mediu îi amendează pe vinovați și degeaba le confiscă mașinile: gunoaiele din jurul nostru se înmulțesc văzând cu ochii. Se pare că nici exemplele și nici sancțiunile nu funcționează în România. Avem nevoie în primul rând de o schimbare de mentalitate la nivel național, de o conștientizare a faptului că spațiile publice, parcurile, pădurile, străzile, tot ce ne înconjoară sunt bunurile fiecăruia dintre noi.
Campania națională „Curățăm România“ pe care Ministerul Mediului o organizează în acest an poate fi un punct de plecare pentru schimbarea în bine a aspectului țării noastre. Iar cooptarea Ministerului Educației, a școlilor și elevilor adaugă inițiativei alte valențe. Fiindcă în lumea în care trăim schimbarea nu se mai face din ușă în ușă, ci de tineri pe rețelele de socializare. Iar dacă la tot acest efort colectiv se vor alinia și primăriile care încasează lunar de la organizațiile producătorilor mii de lei pentru conștientizare, informare și raportare, atunci rezultatele vor fi cu adevărat spectaculoase, pentru că deșeurile care ne transformă țara într-o groapă de gunoi vor intra în circuitul normal, vor fi colectate și în final reciclate.
Astfel România își va putea îndeplini și obligațiile europene și va arăta cu totul altfel. Dar tot acest deziderat depinde de un singur element: de cooperarea în interes național între autorități, producători, cetățeni și primării.
O campanie cu șanse de reușită
Ultimele date publicate de Eurostat arată că România este pe penultimul loc în clasamentul țărilor europene, cu 44,6% rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje, sub obiectivul european de 60%.
Știrea, care implică o posibilă procedură de infringement, ar putea produce la nivel național o schimbare mult așteptată. Deșeurile în general și cele de ambalaje în special sunt subiecte care ar trebui să ne preocupe pe noi toți fiindcă noi, cetățenii, le generăm. Cumpărăm bunuri, le folosim sau le consumăm și apoi ne debarasăm de ambalaje după cum considerăm fiecare.
Timpul ne-a demonstrat că degeaba ONG-urile organizează acțiuni de strângere a deșeurilor aruncate în natură, degeaba Garda de Mediu îi amendează pe vinovați și degeaba le confiscă mașinile: gunoaiele din jurul nostru se înmulțesc văzând cu ochii. Se pare că nici exemplele și nici sancțiunile nu funcționează în România. Avem nevoie în primul rând de o schimbare de mentalitate la nivel național, de o conștientizare a faptului că spațiile publice, parcurile, pădurile, străzile, tot ce ne înconjoară sunt bunurile fiecăruia dintre noi.
Campania națională „Curățăm România“ pe care Ministerul Mediului o organizează în acest an poate fi un punct de plecare pentru schimbarea în bine a aspectului țării noastre. Iar cooptarea Ministerului Educației, a școlilor și elevilor adaugă inițiativei alte valențe. Fiindcă în lumea în care trăim schimbarea nu se mai face din ușă în ușă, ci de tineri pe rețelele de socializare. Iar dacă la tot acest efort colectiv se vor alinia și primăriile care încasează lunar de la organizațiile producătorilor mii de lei pentru conștientizare, informare și raportare, atunci rezultatele vor fi cu adevărat spectaculoase, pentru că deșeurile care ne transformă țara într-o groapă de gunoi vor intra în circuitul normal, vor fi colectate și în final reciclate.
Astfel România își va putea îndeplini și obligațiile europene și va arăta cu totul altfel. Dar tot acest deziderat depinde de un singur element: de cooperarea în interes național între autorități, producători, cetățeni și primării.