Natura are mecanismele şi legile ei. Dar legile ei, ca oricare altele, nu înseamnă nimic pentru bogaţii capricioşi şi contrabandiştii care-i aprovizionează cu animale rare, hrănindu-le superstiţiile şi vanitatea. În piaţa din Wuhan lăcomia a sfărâmat o barieră naturală, provocând criza prin care trecem cu toţii. Traficanţii însă profită de COVID-19 pentru a vinde „leacuri“ din vieţuitoare pe cale de dispariţie şi încasează bani grei dintr-o nouă modă care poate genera următoarea bombă epidemiologică. O teorie despre care merită să vorbim.● Irina Tomşa, Diana Uţă
Potrivit unor cercetări recente, prezenţa pangolinilor malaiezieni în piaţa din Wuhan arată că pandemia de COVID-19 are la origini traficul ilegal de animale sălbatice. Oamenii de ştiinţă au mai întâlnit coronaviruşi, dar SARS-CoV-2, tulpina care provoacă COVID-19 este nouă. Dintre toate ipotezele privind formarea noului virus cea mai solidă pare a fi cea a transmiterii de la animale la om prin transgresarea barierelor naturale dintre specii care în mod normal nu coabitează. Acest lucru s-a întâmplat într-una din marile pieţe ale Chinei şi a fost posibil ca urmare a comerţului ilicit cu animale exotice.
Pangolinii sunt mamifere originare din sud-estul Asiei, iar cele mai noi studii arată că aceste vietăţi şi nu şerpii, cum se crezuse iniţial, ar fi de fapt veriga de legătură între lilieci – cunoscuţi ca purtători de coronaviruşi – şi oameni. Deşi toate speciile de pangolin sunt protejate şi incluse în Apendicele I CITES prin care se interzice comercializarea animalelor, braconajul şi traficul ilicit continuă. Pielea, solzii şi carnea lor sunt foarte apreciate în special pe piaţa chineză fiindcă se crede că au virtuţi tămăduitoare.
Traseele contrabandiştilor
Raportul Organizaţiei Mondiale a Vămilor privind comerţul ilicit arată că în 2018 autorităţile vamale din 47 de ţări au raportat cazuri de contrabandă cu plante şi animale sălbatice în urma cărora au fost efectuate 2.727 de confiscări. Aproape toate statele lumii au fost implicate ca ţări de origine, de tranzit sau destinaţie. Specialiştii au studiat traseele şi au stabilit cum funcţionează cererea şi oferta pe piaţa neagră. Cele mai vulnerabile sunt zonele cu cea mai mare biodiversitate – India, Africa, America de Sud – de unde traficanţii obţin animalele şi plantele rare, iar în majoritatea cazurilor destinaţia este China. Coarne de rinoceri, fildeşi, pangolini vii sau solzii lor, broaşte ţestoase de apă sau de uscat, şerpi sau piele de şarpe, manguste, cai-de-mare, castraveţi de mare, piei de crocodil, porci spinoşi ş.a. sunt mărfuri traficate în cantităţi uriaşe dintr-o parte în alta a lumii.
COVID-19 a intensificat contraband cu coarne de rinocer
Anees Cherkunnath, ofiţer fiscal în administraţia vamală indiană şi doctor în medicină veterinară, a scris recent un articol preluat de site-ul theweek.in în care a explicat de ce există o cerere atât de mare pentru vietăţi exotice pe piaţa neagră din China, Tailanda şi Vietnam.
În aceste ţări şi cu precădere în China cei bogaţi sunt dispuşi să plătească sume uriaşe pentru produse din fauna şi flora exotică din cauza superstiţiilor populare care le atribuie proprietăţi vindecătoare, tonice, afrodiziace sau de întinerire (din coarne de rinocer, solzi de pangolin şi oase de tigru se prepară de exemplu leacuri presupus afrodiziace sau tonice pentru culturişti), dar şi pentru mândria de a poseda animale sau trofee rare.
Specialistul precizează că toate aceste superstiţii orientale nu au nicio justificare. Solzii de pangolin şi coarnele de rinocer sunt făcute din cheratină, proteina specifică părului şi unghiilor, total lipsită de valoare curativă. Cu toate acestea, tradiţia continuă să fie mai puternică decât ştiinţa şi rapoarte recente arată o creştere a cererii de extract de corn de rinocer ca leac împotriva COVID-19 pe piaţa chineză. Contrabandiştii au tot interesul să speculeze temerile şi superstiţiile oamenilor cu bani, aşa că pentru ei COVID-19 nu este o problemă, ci o imensă oportunitate de afaceri.
Ce se întâmplă în pieţele umede
După cum le arată numele, aceste locuri unde se vând animale vii sunt foarte umede: apa din bazinele cu vietăţi acvatice dă pe dinafară, sângele ţâşneşte din animalele tăiate pe loc, iar intestinele şi părţile nefolositoare sunt aruncate pe jos. Cuşti şi colivii cu lilieci, şerpi, raţe, porci spinoşi, pangolini ş.a. stau unele peste altele alături de bazine cu animale de apă, iar excrementele şi secreţiile se scurg şi se amestecă, favorizând înmulţirea a numeroase tipuri de viruşi – unii exotici, alţii locali.
În astfel de condiţii de stres intens imunitatea animalelor scade şi le face mai vulnerabile la infecţii. Oamenii care intră în contact cu ele se contaminează şi în organismul uman are loc o mutaţie prin care virusul îşi poate dezvolta o mare capacitate de a se transmite de la o persoană la alta, ajungând să provoace pandemii de amploarea celei din prezent, a explicat Dr. Anees Cherkunnath.
Filiera pe care a apărut COVID-19 şi rolul pe care l-a avut piaţa umedă din Wuhan sunt încă în curs de investigare, însă nu putem uita că focarul de SARS CoV-1 din 2013 a fost localizat într-o piaţă similară din Shenzen. Deşi autorităţile chineze au închis atunci toate punctele de comercializare de acest tip, la scurtă vreme interdicţiile au fost ridicate şi comerţul cu animale exotice vii s-a reluat ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat.
Cum funcţionează cererea şi oferta pe piaţa neagră
La chinezi creşterea în gospodării a unor animale sălbatice ca sursă de hrană are o istorie lungă şi a fost cauzată iniţial de sărăcie şi foamete.
În timp consumul a evoluat însă ca o tradiţie culturală specifică, iar cererea de vânat n-a mai putut fi acoperită din producţia domestică. Traficanţii au profitat de ocazie şi au venit cu o ofertă bogată de animale braconate aduse din India, Bangladesh, Sri Lanka, Brazilia şi din diferite părţi ale Africii. Deşi în toate ţările astfel de fapte constituie infracţiuni, pedepsele nu sunt suficient de severe şi aplicarea legii nu se face destul de consecvent. Astfel contrabanda a proliferat în ultimele două decenii, iar pieţele ca aceea din Wuhan au devenit tot mai atrăgătoare.
Traficul de animale sălbatice funcţionează după legile cererii şi ofertei, iar interesele celor implicaţi au mize mari. În ianuarie 2020, la scurt timp după ce China a închis pieţele de tipul celei din Wuhan, vânzările online au cunoscut un avânt exploziv. În 2003 pieţele mai fuseseră închise din cauza epidemiei de SARS, dar măsura luată de autorităţi a fost suspendată la presiunile magnaţilor industriei de animale sălbatice.
Următoarea bombă epidemiologică nu poate fi ţinută în lesă
Articolul menţionat vorbeşte de asemenea despre răspândirea unor superstiţii asiatice care impun consumul de carne crudă sau decorarea caselor cu organe sau părţi de vieţuitoare exotice. Autorul insistă însă asupra altui pericol, şi anume noua modă care capătă tot mai mulţi adepţi printre cei bogaţi din numeroase ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare: cea a vietăţilor sălbatice ca animale de companie. Doctorul Cherkunnath avertizează: „contactul direct cu aceste «animale de companie» oferă viruşilor posibilitatea de a trece de barierele naturale. Dacă nu va fi strict interzisă, cultivarea modei animalelor exotice va fi următoarea bombă epidemiologică“.●
