De mulţi ani, locuitorii oraşului Zimnicea respiră un aer otrăvit cu hidrogen sulfurat, un gaz periculos emis de instalaţiile Combinatului de celuloză şi hârtie Sviloza, situat pe malul bulgăresc al Dunării. Cu toate acestea, autorităţile din România nu fac mai nimic pentru a opri acest fenomen periculos pentru toţi cetăţenii României.● Andrei Mincu
Poluările transfrontaliere au adus România de multe ori în atenţia autorităţilor de mediu din ţările vecine. Numai în luna februarie a acestui an, Direcţia pentru gestionarea apelor din Ungaria a sesizat Ministerul Mediului din România cu privire la cantităţile mari de PET-uri şi gunoaie de tot felul care au ajuns în ţara vecină pe râul Someş. Atunci, însuşi preşedintele Ungariei, János Áder, a trimis mai multe scrisori omologului său din România, Klaus Iohannis, semnalându-i pericolul epidemiologic pe care deşeurile aduse de Someş îl reprezintă pentru populaţie, pentru mediu şi pentru fragilul ecosistem al cursului de apă, menţionând că o astfel de situaţie nu este conformă cu standardele europene şi ea nu mai poate continua.
Toate demersurile părţii ungare nu au rămas fără răspuns la Bucureşti, unde ministrul Mediului, Tánczos Barna, a mobilizat autorităţile din zonă şi a fost chiar la faţa locului pentru a încerca rezolvarea acestei probleme de poluare transfrontalieră.
Bulgaria reclamă orice, noi – nimic!
Din păcate, nu aceeaşi reacţie o au autorităţile noastre atunci când România este afectată de poluarea din ţări vecine. Semnificativ în acest sens este cazul Combinatului de celuloză şi hârtie Sviloza din Bulgaria, care afectează de mulţi ani sănătatea populaţiei din localităţile Zimnicea, Fântânele şi Suhaia.
De nenumărate ori, cetăţenii oraşului şi ai celorlalte localităţi din zonă au semnalat problema poluării aerului autorităţilor de mediu şi Direcţiei de Sănătate Publică, în zadar însă, fiindcă situaţia nu s-a îmbunătăţit. Singurele instituţii din România care au reclamat în mod repetat Inspectoratului Regional al Mediului şi Apei din Bulgaria problema poluării transfrontaliere au fost Agenţia de Protecţie a Mediului Teleorman şi Garda Naţională de Mediu. Demersurile nu au dat rezultatele aşteptate, chiar dacă între România şi Bulgaria există din 2013 un acord bilateral ce prevede informarea reciprocă în cazul în care s-au depăşit valorile orare sau zilnice pentru indicatorii de calitate ai aerului monitorizaţi, un acord care presupune şi o colaborare pentru rezolvarea problemelor sesizate.
Poluarea a continuat în Zimnicea şi anul acesta, fapt confirmat de staţiile automate de monitorizare a aerului din oraş, care înregistrează aproape zilnic depăşiri ale valorii limită orare a hidrogenului sulfurat. Numai în 28 martie a.c. au fost detectate 11 depăşiri ale valorii limită, de 0,005 mg/mc, pentru hidrogenul sulfurat.
Implicarea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a ministrului Afacerilor Externe ar putea aduce la alt nivel de discuţie problema poluării transfrontaliere. Această procedură este folosită de fiecare dată de către Bulgaria atunci când autorităţile de peste Dunăre consideră că în România au loc arderi de mirişti sau alte activităţi ce le afectează calitatea aerului. De fiecare dată, ambasadorul român la Sofia a fost convocat la Ministerul de Externe din Bulgaria, unde i s-a prezentat situaţia şi i s-a cerut să informeze autorităţile de la noi pentru a lua măsurile care se impun. România nu face nimic pentru protejarea cetăţenilor ei, deşi este poluată continuu cu hidrogen sulfurat de la un combinat chimic, un gaz periculos cu efect paralizant, nu episodic, cu fum de la arderea miriştilor.●
