Pentru a obține recolte bogate, în agricultură se folosește tot mai mult plastic, dar acesta se acumulează în sol, reducându-i productivitatea. Iar pentru a crește productivitatea se utilizează fertilizanți care conțin microplastic. Agricultura a devenit dependentă de plasticul care ne pune în pericol sănătatea. Ce-i de făcut?• Irina Tomșa
Plasticul utilizat în agricultură se acumulează în pământ cu o viteză alarmantă, arată un raport publicat pe 17 octombrie a.c. de Programul pentru Mediu al Națiunilor Unite (UNEP).
În lucrările agricole plasticul este folosit pe scară largă, de la folii de protecție, furtunuri de irigații, saci, diverse recipiente și până la microplasticul utilizat ca aditiv în compoziția unor îngrășăminte „bio“. Raportul arată că deși toate aceste produ-se ajută la creșterea productivității, apar tot mai multe dovezi că plasticul degradat se acumulează în pământ și are efecte negative asupra ecosistemelor și calității solului. Mai mult decât atât, microplasticul – de exemplu cel utilizat la anumite îngrășăminte – intră pe lanțul trofic și pune în pericol sănătatea oamenilor.
„Începem să înțelegem că acumularea de plastic poate avea efecte multiple asupra solului, biodiversității și productivității, toate acestea fiind vitale pentru siguranța alimentară“, a declarat prof. Elaine Baker de la Universitatea Sydney, coautor al raportului.
Obiectele din plastic folosite în agricultură se descompun în bucăți mai mici de 5 milimetri lungime care penetrează adânc în sol și îi schimbă structura, reducându-i capacitatea de a reține apă, afectând totodată și plantele, cărora le limitează creșterea rădăcinilor și aportul de nutrienți.
În prezent cea mai mare sursă de poluare a solului cu microplastic sunt îngrășămintele produse din materii organice cum ar fi gunoiul de grajd. Acestea pot fi mai ieftine și teoretic sunt mai bune pentru mediu decât alți fertilizanți, însă uneori conțin în afară de gunoi de grajd și microsfere de plastic ca acelea din formula unor geluri de duș, săpunuri sau produse cosmetice. Iar deși în unele țări microsferele au fost interzise, numeroase alte microparticule de plastic continuă să se acumuleze în sol și ape, provenind din chiștocurile de țigări aruncate la întâmplare, anvelope auto degradate, fibre textile sintetice ș.a.
Ce se poate face
Raportul UNEP menționează că s-au făcut progrese în dezvoltarea unor polimeri biodegradabili destinați agriculturii. Cu toate acestea, unele folii de protecție folosite pentru prevenirea deshidratării sunt prezentate și comercializate ca fiind complet biodegradabile și compostabile, ceea ce nu este întotdeauna adevărat. Polimerii fabricați din materii bio nu sunt neapărat biodegradabili, unii pot fi chiar la fel de nocivi ca polimerii obținuți din combustibili fosili, iar prețul lor continuă să fie o problemă.
Una dintre soluțiile propuse în raport este utilizarea unor „culturi de acoperire“ pentru protejarea solului, care nu sunt destinate recoltării. O astfel de cultură poate suprima buruienile, poate combate bolile plantelor și poate crește fertilitatea solului, dar pe de altă parte poate reduce productivitatea comparativ cu utilizarea foliei și ar crește costurile.
„Plasticul este ieftin și ușor de utilizat, ceea ce face ca încer- carea de a introduce alternative să fie o decizie greu de luat“, a explicat prof. Elaine Baker. Expertul solicită guvernelor să descurajeze folosirea plasticului în agricultură și să respecte recomandările Uniunii Europene care a introdus anul acesta restricții cu privire la utilizarea anumitor polimeri în producția de fertilizanți.
