Modificarea Ordonanței de Urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost poate cea mai discutabilă inițiativă legislativă a Ministerului Mediului din ultimul an în domeniul deșeurilor. Cu toate că a fost modificată în Executiv prin OUG nr. 125/2022 și publicată în Monitorul Oficial pe 20 septembrie conform procedurilor legale, ordonanţa urmează să fie transformată în lege de Parlament, după ce va fi dezbătută în Comisiile de Mediu și Industrii din cele două camere.• ecologic
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a stârnit o furtună pe piața deșeurilor după ce a modificat OUG nr. 196/2005 fără o consultare publică reală a agenților economici din domeniu, ceea ce a ridicat încă de la început o serie de semne de întrebare referitoare la scopul real al acestor schimbări. Este adevărat că în domeniul deșeurilor există raportări false și grupuri de interese, dar aceste lucruri – unele dovedite, altele doar bănuite – nu pot sta la baza elaborării unui act legislativ care ar trebui să aibă ca scop final sprijinirea reciclării deșeurilor și nu blocarea unui întreg sistem economic din care fac parte producători, organizații de transfer, colectori, sortatori de deșeuri și reciclatori.
Audierea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor Tánczos Barna, din data de 17 octombrie în comisiile reunite de Mediu și Industrii din Senat a relevat o problemă reală, cea a surselor de informare ale celor care decid legislația de mediu a României. Din întâlnire au rezultat două abordări total diferite: cea a Ministerului și cea a senatorilor.
Ședința a fost condusă de Daniel-Cătălin Zamfir, președintele Comisiei Economice, Industrii și Servicii din Senatul României. Cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu Tánczos Barna, Daniel Zamfir și senatorul Ștefan-Radu Oprea au vizitat la Buzău fabricile Green Group, cel mai mare reciclator din România. Iar fiindcă invitația a venit nu din partea Green Group, ci din partea Coaliției pentru Economie Circulară, la întâlnire s-a discutat despre întreg lanțul economic al deșeurilor, nu numai al celor de ambalaje, despre contribuția pe care o are reciclarea în economisirea energiei și despre problemele create în sistem de OUG nr. 125/2022.
În ciuda insistențelor ministrului Tánczos Barna de a păstra ordonanţa în forma actuală, comisiile reunite din Senat au propus o serie de modificări care vin oarecum în întâmpinarea cererilor producătorilor, organizațiilor colective și reciclatorilor.
Modificări propuse
De mulți ani Comisia Europeană solicită României introducerea unei taxe de depozitare a cărei valoare să fie suficient de mare pentru a descuraja depozitarea și a sprijini reciclarea deșeurilor. Abia în urma unei scrisori de presuspendare a fondurilor europene transmisă oficialilor români pe 25 aprilie 2018, Rovana Plumb și Grațiela Gavrilescu – care erau atunci ministrul Fondurilor Europene și respectiv ministrul Mediului – au decis ca taxa de depozitare cerută de Comisie să se instituie și în România, dar cu o altă denumire: contribuția pentru economia circulară. Acum Comisiile din Senat au propus ca taxa să fie numită „contribuția pentru depozitarea deșeurilor“.
Punctul D din articolul 8 al ordonanței a creat poate cele mai multe nemulțumiri în rândul producătorilor și OIREP-urilor, dar și în cel al reciclatorilor. Conform OUG nr. 125/2022 penalitatea de 2 lei pe kilogram ar trebui să se plătească pentru „diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare și cantitățile de deșeuri de ambalaje efectiv valorificate“. Având în vedere că potrivit legii producătorii sunt obligați să raporteze anual cantitățile reciclate, dar reciclatorii au la dispoziție trei ani pentru a recicla respectivele cantități, formularea din ordonanță nu ar face decât să blocheze tot sistemul de gestionare a deșeurilor de ambalaje.
După ce au ascultat părerea reprezentanților producătorilor, senatorii au propus schimbarea formulării „cantitățile efectiv valorificate“ cu „cantitățile care intră în instalații de reciclare“. Cu toate că nu rezolvă problema raportărilor, noua formulare este ceva mai apropiată de cea dorită de producători, și anume „cantități încredințate în vederea reciclării“.
Față de OUG nr. 196/2005, ordonanța aprobată recent de Guvern a introdus o garanție de 500.000 lei pe care sunt obligați s-o plătească toți cei care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj. Iar pentru că suma de 500.000 lei nu putea fi plătită de majoritatea colectorilor mici, era de așteptat ca aceștia să iasă din sistemul de gestionare a deșeurilor.
Comisiile din Senat au propus reducerea garanției prin următorul text trimis Camerei Deputaților: „operatorii economici fără istoric de activitate care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la lit. v) constituie o garanție în cuantum de 35.000 lei în primul an de activitate, respectiv 10 lei/tonă tranzacționată în SIATD, dar nu mai puțin de 35.000 lei după primul an de funcționare, în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu“.
Implicarea senatorilor din Comisiile de Mediu și Industrii în modificarea OUG nr. 125/2022 este un prim pas spre elaborarea unei legi a Fondului pentru Mediu care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor europene de valorificare a deșeurilor și să susțină tranziția către o economie circulară, în condițiile în care ordonanța adoptată de Guvern urmărea în mod evident nu susținerea industriei de reciclare, ci doar creșterea încasărilor la Administrația Fondului pentru Mediu.
