Subiecte precum schimbările climatice, poluarea terestră şi marină, dependenţa de combustibilii fosili pe fondul creşterii cererii de resurse pentru o populaţie din ce în ce mai numeroasă reprezintă provocări complexe pentru toate statele lumii. Proiecţiile actuale sugerează că populaţia lumii va fi de 8,2 miliarde până în 2030, iar până la finalul secolului al XXII-lea chiar de 11 miliarde. Devine tot mai clar că trebuie accelerat procesul trecerii de la o economie liniară, bazată pe consumul şi eliminarea resurselor, la o economie circulară bazată pe economisirea şi reutilizarea acestora.
La nivel mondial un procentaj covârşitor, de peste 90% din mărfurile produse, se comercializează în ambalaje care mai devreme sau mai târziu toate vor intra în fluxul de deşeuri determinând astfel toate statele lumii să caute soluţii eficiente de gestionare pentru a limita impactul acestora asupra mediului. Uniunea Europeană nu face excepţie şi a emis o serie de legi care vor schimba fără îndoială modul în care statele membre privesc problematica deşeurilor.
Din anul 2018 China nu mai este depozitul de deşeuri al lumii, ţara interzicând importul a 24 de tipuri de deşeuri şi sporind cerinţele legate de gradul de contaminare pentru cele acceptate. Astfel ţările exportatoare de deşeuri din Europa regândesc modul în care vor gestiona cantităţile impresionante de deşeuri pe care le exportau şi caută soluţii să-şi îmbunătăţească propria infrastructură de colectare şi reciclare.
Soluţii eficiente trebuie identificate şi pentru cele peste 60 milioane tone de plastic produse anual doar în Europa. Prin pachetul european de Economie Circulară, Statele Membre s-au angajat la adoptarea unor propuneri legislative cu obiective clare de mediu.
Îndeplinirea acestor ţinte ambiţioase prin gestionarea eficientă a resurselor, pe lângă beneficiile de mediu şi sănătate, va contribui şi la reducerea cererii pentru materia primă virgină, crearea de noi locuri de muncă şi realizarea unor produse noi de calitate superioară. Prin implementarea unui astfel de model durabil de economie circulară deşeurile devin de fapt resurse ce reintră în circuit, cu o durată de reutilizare din ce în ce mai mare spre infinit, pe baza tehnologiilor de ultimă generaţie.
Este adevărat că multe materiale pot fi reciclate din nou şi din nou, într-o calitate superioară, dar colectarea şi procesul de reciclare sunt extrem de importante pentru un randament optim şi cu un impact minim asupra mediului. Deşi plasticul are un impact devastator atunci când ajunge să fie depozitat în natură, el rămâne un material cu beneficii superioare multor materiale existente, atât în ceea ce priveşte aspectele economice, cât şi impactul asupra mediului în procesul de reciclare. În plus, plasticul nu poate fi înlocuit cu uşurinţă când vorbim de producerea echipamentelor medicale, transportul mărfurilor ambalate, siguranţa alimentelor sau a apei.
Nu plasticul este duşmanul nostru, ci noi suntem victimele propriei abordări din cauza lipsurilor din educaţia noastră, a conceptelor elementare de protecţie a mediului, de eficientizare a resurselor şi de gestionare a deşeurilor. În acest sens educarea, cooperarea şi transparenţa sunt esenţiale.
Reglementările legislative trebuie să sprijine reciclarea
Odată cu creşterea gradului de conştientizare a impactului deşeurilor asupra mediului, legiuitorul joacă un rol extrem de important atunci când vine vorba de păstrarea reputaţiei diverselor materiale, precum plasticul. Ca material de lucru în economia de astăzi, pentru producători acesta are funcţionalităţi inegalabile la costuri reduse, dar într-o economie circulară concentrarea tuturor ar trebui să fie pe reducerea cererii şi dependenţei de plasticul virgin, având în vedere că din anii ’50 până în prezent au fost produse deja 8,3 miliarde tone de plastic.
Din păcate o cantitate covârşitoare încă se depozitează sau se incinerează în vederea recuperării energiei, iar acestea sunt activităţi păguboase atât din punct de vedere al impactului asupra mediului şi sănătăţii umane, cât şi din punct de vedere economic.
La nivel mondial, doar 2% din ambalajele de plastic colectate sunt reciclate şi reintroduse în producţia de noi ambalaje. În Uniunea Europeană rata medie de reciclare a ambalajelor de 67,5% în 2017 a fost obţinută prin rezultatele bune ale unor ţări ca Belgia, Olanda, Suedia sau Danemarca, state care au atins o rată de reciclare de aproape 80%. Realitatea este că încă sunt ţări precum Ungaria, Croaţia, Estonia şi Lituania care încearcă să atingă rata de reciclare de 50%, potrivit datelor Eurostat.
Conform Directivei 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 Directiva (UE) modificată ulterior prin Directiva 2018/852 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, se stabilesc măsuri pentru prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje şi măsuri care au ca scop refolosirea, reciclarea şi recuperarea deşeurilor. Directiva menţionată solicită statelor membre „să garanteze că sistemele de gestionare sunt funcţionale pentru colectarea, refolosirea ambalajelor utilizate şi reciclarea sau recuperarea deşeurilor de ambalaje pentru a le îndrepta spre cele mai bune alternative de gestionare a deşeurilor“. Aceste măsuri vizează atât agenţii economici (producătorii), cât şi autorităţile publice.
În Europa, sistemele care asigură colectarea şi reciclarea ambalajelor pe baza răspunderii extinse a producătorului sunt:
– sistemul de garanţie-returnare atât pentru ambalajele reutilizabile, cât şi pentru cele de unică folosinţă (DRS – deposit return/refund system);
– prin intermediul organizaţiilor de transfer de responsabilitate.
Ce este sistemul de garanţie-returnare?
Sistemul de garanţie-returnare este un instrument de mediu eficace în susţinerea colectării separate cu scopul reciclării ambalajelor pentru băuturi. Este un mecanism prin care diferite părţi implicate în lanţul producător-consumator-reciclator organizează un sistem de returnare a ambalajelor de unică folosinţă sau reutilizabile, cu ajutorul unui stimulent financiar numit garanţie. În acest fel deşeul de ambalaj capătă valoare şi este deviat de la depozitare.
Este important de reţinut că această garanţie nu este o taxă, ea fiind 100% rambursabilă cetăţenilor responsabili faţă de mediu, penalizaţi fiind doar cei care poluează şi nu returnează ambalajul în sistem.
Părţile implicate sunt producătorii şi importatorii de băuturi (entităţile care pun pe piaţă băuturile ambalate şi care au responsabilitatea recuperării acestor ambalaje post-consum), comercianţii (punctul de intrare al ambalajelor pe piaţă şi aproape întotdeauna şi punctul de recuperare al acestora), reciclatorii (care dau o nouă viaţă acestor resurse în produse de o calitate superioară), autorităţile publice (care trebuie să definească un cadru legal clar pentru desfăşurarea şi funcţionarea optimă a unui astfel de sistem) şi asociaţii ale cetăţenilor, organizaţii neguvernamentale care analizează propunerile şi reprezintă vocea cetăţenilor.
Toţi cei enumeraţi mai sus ar trebui să creeze acel sistem funcţional care să pună la dispoziţia cetăţenilor infrastructura eficientă de recuperare a ambalajelor post-consum. Rolul cetăţenilor este de asemenea esenţial pentru succesul sistemului întrucât returnarea ambalajului pe o astfel de infrastructură de colectare, deşi stimulată financiar, este un gest voluntar.
În peste 50 de sondaje de opinie realizate în întreaga lume mai mult de 80% din consumatorii chestionaţi au declarat că susţin implementarea unui sistem de garanţie-returnare, iar ratele de colectare extraordinare atinse în statele care au implementat deja un astfel de sistem dovedesc acest lucru.
În prezent sistemul de garanţie-returnare este cel mai eficient mod în care statele membre ale UE îşi îndeplinesc noile obiective de colectare privind ambalajele din plastic de unică folosinţă pentru băuturi într-o proporţie de 90% înainte de termenul din 2025.
Zece state UE au implementat deja acest sistem, înregistrând rate de colectare cu până la 40% mai mari decât orice alt sistem de colectare existent, alte state au luat deja o decizie legislativă, iar altele au lansat în discuţie oportunitatea implementării sistemului pe plan local. Lituania, de exemplu, a trecut de la o rată de colectare de 34% la 92% în nici doi ani după implementarea sistemului în 2016.
Elementele-cheie în arhitectura unui sistem de garanţie-returnare modern
Unul dintre principiile noastre de bază este că un sistem de garanţie-returnare este compatibil cu alte sisteme de colectare existente şi că împreună vor duce la îndeplinire misiunea de a elimina risipa şi de a recupera resursele.
Pe baza expertizei noastre în ţările care au implementat cu succes un sistem de garanţie-returnare am extras douăsprezece elemente-cheie care ar trebui incluse în arhitectura sistemului de garanţie-returnare.
1. Domeniul de aplicare
Legislaţia ar trebui să definească în mod clar domeniul de aplicare al sistemului de garanţie-returnare:
– tipul de băuturi (de exemplu: apă minerală, băuturi răcoritoare, inclusiv băuturi pentru activităţile sportive, sucuri, bere şi cidru, ceai şi cafea, băuturi energizante, vin şi lichior), tipul materialelor de ambalaj (de exemplu: materiale plastice, metale, sticlă, hârtie pentru lichide) şi intervalul de volum (de exemplu de la 0,1 litri până la maxim 3 litri). Trebuie luate în considerare provocările specifice pentru fiecare ţară, stat sau regiune, prevenind în acelaşi timp denaturarea pieţei şi creând condiţii echitabile pentru producători şi importatori;
– se aplică ambalajelor primare introduse sau disponibile pe piaţa din România;
– deschis participării tuturor agenţilor economici din sectoarele vizate, aplicându-se şi produselor importate, în condiţii nediscriminatorii.
2. Valoarea minimă a garanţiei
Acordarea unei valori financiare pentru ambalajele de băuturi indică faptul că acestea au o valoare pentru societate, fiindcă ambalajele sunt privite şi tratate ca o resursă, mai degrabă decât ca un gunoi.
Valoarea garanţiei este importantă şi ar trebui să ia în considerare puterea de cumpărare în piaţa respectivă. Ar trebui să fie suficient de mare cât să motiveze consumatorii să returneze ambalajele în proporţie de peste 90%, dar fără a încuraja fraudarea. O valoare unică pentru toate tipurile de băuturi, materiale şi volume este mai uşor de înţeles de către consumatori.
3. Separată de preţul de vânzare, 100% rambursabilă,fără TVA
Valoarea garanţiei trebuie să fie o sumă transparent comunicată, separată de preţul de vânzare al produsului, pentru a evita confuzia consumatorului, rambursată integral şi nepurtătoare de TVA.
4. Marcajul şi codul de bare
Fiecare ambalaj trebuie să poarte un marcaj pentru a permite consumatorului să-l identifice ca făcând parte din sistemul de garanţie-returnare. Marcajul va ajuta de asemenea punctele de colectare manuală să determine eligibilitatea acestuia. În plus, ambalajul trebuie să aibă un cod de bare conform standardelor internaţionale (de exemplu, GS1) pentru a permite identificarea automată.
5. Accesibilitate pentru consumator
Cele mai convenabile programe sunt cele în care comerciantul care vinde băuturile este de asemenea responsabil şi de preluarea ambalajelor post-consum. Consumatorul va avea posibilitatea să returneze ambalajul la orice comerciant fără a fi condiţionat să îl returneze doar în locaţia din care l-a achiziţionat. Acest concept se mai numeşte şi Return2Retail. Consumatorul va combina pur şi simplu returnarea ambalajelor post-consum cu o nouă sesiune de cumpărături. Return2Retail se dovedeşte a fi cel mai accesibil mod de returnare pentru consumator şi are cea mai mică amprentă de carbon.
În funcţie de circumstanţele specifice ţării, legiuitorul ar putea lua în considerare exceptarea de preluare pentru un comerciant cu o suprafaţă a magazinului sub 100 mp sau ar putea stabili o gestionare diferenţiată în zonele urbane faţă de cele rurale. Excepţia poate fi justificată pentru comercianţii cu o suprafaţă mai mică de 100 mp în mediul urban, dar nu şi pentru cei din mediul rural cu o suprafaţă mai mică de 100 mp. Desigur, comercianţii care nu au obligaţia de preluare a ambalajelor pot oricând să participe în mod voluntar la sistemul de garanţie-returnare.
Comercianţii care preiau ambalajele ar trebui să primească o compensaţie pentru costurile serviciilor lor, o aşa-numită taxă de manipulare, atât pentru ambalajele acceptate manual, cât şi pentru cele acceptate automat.
6. Finanţarea sistemului pe baza răspunderii extinse a producătorului
Producătorii de băuturi şi importatorii, pe baza răspunderii extinse a producătorului, trebuie să acopere costurile nete ale sistemului prin plata unei taxe per ambalaj către entitatea ce administrează sistemul de garanţie-returnare.
Pentru a preveni subvenţionarea încrucişată între materiale, se recomandă crearea de centre de costuri separate pentru fiecare tip de material. Producătorii şi importatorii care vând băuturi, inclusiv în comerţul electronic, iniţiază garanţia şi o percep consumatorului. În sistemul operat centralizat, aceştia transmit apoi garanţia percepută către entitatea care administrează sistemul de garanţie.
7. Administrarea sistemului şi caracterul nonprofit
Modelele cele mai de succes sunt cele în care sistemul de garanţie-returnare este administrat centralizat, de către o entitate nonprofit deţinută de producători/importatori şi comercianţi. Scopul organizaţiei care administrează sistemul este realizarea tuturor obiectivelor stabilite la costuri cât mai mici pentru părţile interesate. Urmărirea profitului de către oricare parte din sistem ar creşte costurile globale ale mecanismului şi prin urmare nu este de dorit.
Administratorul sistemului ar trebui să organizeze o bază de date centrală pentru înregistrarea fluxurilor de bani, date şi material. Acesta trebuie să gestioneze în mod confidenţial toate datele primite de la operatorii economici participanţi în sistem şi să le consolideze în vederea raportării.
8. Garanţia nerevendicată
Garanţia nerevendicată de consumator va rămâne în organizaţia care administrează sistemul de garanţie-returnare şi va contribui la finanţarea sistemului. Costurile sistemului ce nu vor fi acoperite din valoarea nerevendicată a garanţiei şi din vânzarea materialului vor fi acoperite de către producători/ importatori printr-o contribuţie per recipient.
Un proces de bugetare cu proiecţii referitoare la vânzările totale, ratele de returnare a ambalajelor, nivelul garanţiei nerevendicate şi valoarea din vânzarea materialului pentru anul următor va determina nivelul contribuţiei producătorilor/importatorilor per recipient.
9. Obiectivele de colectare
Legiuitorul trebuie să definească o rată minimă de colectare. Astăzi toate sistemele de garanţie-returnare performante au rate de colectare de peste 90% din totalul ambalajelor puse pe piaţă. Această performanţă este direct influenţată de stabilirea nivelului corect al garanţiei şi de accesibilitatea consumatorului în vederea returnării ambalajelor.
Legiuitorul ar putea viza stabilirea unei rate minime de colectare în mod eşalonat, de exemplu în primul an la 70%, în al doilea an la 80% şi începând din anul al treilea la 90%.
10. Conţinut de material reciclat în ambalajul nou
Întrucât sistemul de garanţie-returnare încorporează principiile economiei circulare, un procentaj consistent al materialului recuperat prin sistem ar trebui să fie reintrodus în ciclul de producţie al ambalajelor noi. Este sistemul care poate recupera deşeurile de ambalaje de băuturi de cea mai bună calitate, în cele mai mari cantităţi.
Legiuitorul poate lua în considerare un mecanism de acordare de beneficii producătorilor care utilizează ambalaje cu un grad cât mai înalt de material reciclat prin implementarea conceptului de „eco-modulare“.
11. Contravenţii şi infracţiuni
Pentru activităţile infracţionale sau ilegale trebuie stabilite sancţiuni şi contravenţii. Nerespectarea de către operatorii economici participanţi la sistem a obligaţiilor şi regulilor de funcţionare şi organizare (de exemplu cele referitoare la aplicarea şi plata garanţiei sau a marcajului, obligaţiile contractuale, acoperirea cheltuielilor, organizarea punctelor de preluare a ambalajelor, atingerea obiectivelor de colectare, raportarea către autorităţi etc.) va atrage după sine aplicarea unor sancţiuni care să depăşească în mod semnificativ un potenţial beneficiu pentru operatorii economici. De asemenea, trebuie stabilită şi instituţia care va determina contravenţiile şi va pune în aplicare aceste sancţiuni.
12. Raportarea către autorităţi şi comunicarea către consumatori
Administratorul sistemului va avea obligaţia să transmită către autorităţi cel puţin o dată pe an rapoartele de audit, vânzări şi performanţele de colectare pentru perioada anterioară. Un raport anual va fi adus şi la cunoştinţa publicului.
Un rol important îl au şi campaniile de educare şi conştientizare a publicului în ceea ce priveşte colectarea separată prin sistemul de garanţie-returnare. Atingerea unor rezultate bune şi comunicarea lor vor spori încrederea consumatorilor în sistem.
Tehnologia va juca un rol important
Sistemul de garanţie-returnare asigură cele mai mari cantităţi şi un material reciclabil de cea mai înaltă calitate pentru a fi reutilizat în producţia de noi ambalaje evitând astfel deturnarea materialului în operaţiuni care ar avea ca finalitate depozitarea la gropile de gunoi sau în natură. Automatizarea va asigura eficienţa procesului din punct de vedere al costurilor de operare (manipulare, compactare în vederea transportului etc.), al prevenţiei fraudării, al conservării calităţii materialului colectat, al trasabilităţii, al centralizării datelor ş.a.m.d.
Reintroducerea materialelor recuperate în producţia de noi ambalaje este cunoscută sub denumirea de Circuit Închis de Reciclare (Closed Loop Recycling). Dealtfel, sistemul de garanţie-returnare funcţionează excepţional de bine când factorii de decizie din organismele statului şi producătorii colaborează pentru a asigura produse proiectate cu gândul la gradul lor de reciclabilitate. Aproximativ 80% din impactul de mediu al unui produs este determinat în faza de proiectare şi design, aşa că este necesară o schimbare de concept mai ales în cazul produselor din amestecuri de plastic, care sunt extrem de dificil sau uneori chiar imposibil de reciclat. Toate sistemele de garanţie-returnare existente impun reguli stricte legate de gradul de reciclabilitate al ambalajelor puse pe piaţă.
TOMRA este furnizor global de soluţii pe bază de senzori şi oferă tehnologie inovatoare utilizată în sistemele de garanţie-returnare pentru ambalajele de băuturi de unică folosinţă sau returnabile, precum şi soluţii de sortare a materialelor multiple din alte fluxuri de deşeuri. Soluţiile noastre au fost alese în peste 60 de pieţe cu trăsături comune, dar şi cu cerinţe personalizate de gestionare şi reciclare a deşeurilor. Instalarea a peste 83.000 de aparate tip RVS (reverse vending systems) şi 5.960 de unităţi de sortare şi recuperare a materialelor reciclabile în Europa, Asia şi America de Nord ne-a oferit o gamă largă de cunoştinţe şi o nouă perspectivă asupra nevoilor de colectare şi reciclare.
Una dintre concluziile noastre este aceea că accesul la diverse programe pentru tehnologie şi reciclare nu este suficient. Rezultatele scăzute în colectarea şi reciclarea ambalajelor înregistrate până acum ne demonstrează acest lucru. De aceea TOMRA susţine prevederile ambiţioase din Pachetul Economiei Circulare. Toate statele europene care promovează economia circulară se vor diferenţia prin inovaţii legate de designul produsului şi programe de colectare precum cel de garanţie-returnare, iniţiative menite să crească atât calitatea, cât şi cantitatea materialului reciclat.
TOMRA de asemenea consideră că sistemul de garanţie-returnare, sistemele existente de colectare a deşeurilor din gospodării şi sortarea centralizată a amestecurilor de deşeuri sunt soluţii complementare.
Aparatele tip RVS (reverse vending systems) sunt o soluţie de colectare, sortare şi manipulare automatizată pentru ambalajele de băuturi şi de peste 48 de ani succesul acestora încă nu a fost egalat. Cu o rată de colectare între 70% şi aproape 100%, aceste soluţii sunt piesa centrală a unui sistem de garanţie-returnare modern, cu beneficii nete pentru consumatori, operatori economici şi mediu.
În fiecare an peste 40 miliarde de ambalaje din plastic, metal sau sticlă folosite pentru băuturi sunt recuperate cu ajutorul sistemelor noastre, ceea ce împiedică producerea unui volum de gaze cu efect de seră echivalent cu cel produs de două milioane maşini care parcurg câte 10.000 de kilometri.
Pentru a recupera resursele valoroase din fluxul de deşeuri trebuie mai întâi să le putem colecta. Companiile de salubrizare reuşesc din ce în ce mai mult să implice gospodăriile în a sorta o varietate largă de ambalaje şi deşeuri din hârtie şi carton. Însă acest trend de a consuma produsele în afara gospodăriei, mai ales băuturile ambalate, înseamnă că de multe ori ambalajele nu se vor regăsi în deşeul menajer din gospodării, ci vor ajunge în mică parte în pubelele stradale, iar în cantităţi covârşitoare direct în natură. O combinaţie de succes între sistemul de garanţie-returnare, soluţiile actuale de colectare separată şi sortarea centralizată a deşeului menajer va recupera cel mai mult material de cea mai bună calitate.
Soluţiile TOMRA au fost selecţionate atât pentru automatizarea colectării în sistemele de garanţie-returnare, cât şi pentru crearea platformelor complet automatizate de gestionare a deşeurilor municipale în diverse locaţii din lume.
Unde îşi vor găsi drumul cele aproximativ şase miliarde de ambalaje de băuturi puse pe piaţă anual în România?
Cele 6 miliarde ambalaje de băuturi care se introduc anual pe piaţa din România îşi vor găsi drumul spre câmpiile, pădurile, apele noastre şi spre gropile de gunoi, sau vor fi introduse într-un sistem eficient de recuperare şi reutilizare? Pentru că în final nu vorbim de deşeuri, ci de resurse.
În România, începând cu data de 1 ianuarie 2019, obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului se realizează atât individual (pentru ambalajele proprii) cât şi prin intermediul organizaţiilor care implementează aceste obligaţii (OIREP). Pentru atingerea obiectivelor de colectare OIREP-urile pot asigura colectarea şi reciclarea atât din fluxul comercial-industrial prin colaborare cu operatori economici privaţi şi cu autorităţile locale, cât şi din fluxul municipal prin colaborarea doar cu autorităţile locale. Această limitare introdusă prin OUG nr. 74/2018 se pare că ridică provocări OIREP-urilor în atingerea obiectivelor de mediu, întrucât infrastructura de colectare separată este insuficientă.
Nici atunci când vorbim de obiectivul general al României de a reduce depozitarea deşeurilor municipale la gropile de gunoi la 50% în 2020 nu stăm mai bine, încălcând angajamentele faţă de UE. Alături de alte instrumente eficiente în gestionarea deşeurilor, cum ar fi „Plăteşti pentru cât arunci“ şi „Contribuţia pentru economia circulară“, sistemul de garanţie-returnare poate fi şi în România soluţia pentru atingerea acestor obiective din ce în ce mai ambiţioase de a reduce impactul negativ asupra mediului şi sănătăţii umane.
Un studiu realizat în 2010 de Centrul de Excelenţă în Dezvoltare Durabilă în România arată că peste 38% din deşeurile abandonate în mediul urban şi rural sunt deşeuri de ambalaje din plastic, metal şi sticlă.
Conform legii nr. 249/2015 modificată prin OUG nr. 74/ 2018 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 31/2019 ce transpune parţial reglementările legislaţiei europene, până la 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, provenite din producţia naţională sau importate, iar din 31 martie 2022 să înceapă implementarea propriu-zisă a acestuia.
În data de 9 martie 2020, după aproape doi ani de analiză, Academia de Studii Economice a pus la dispoziţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor primul studiu de fezabilitate privind oportunitatea implementării la nivel naţional a sistemului de garanţie-returnare pentru ambalajele de băuturi. Rezultatele studiului sunt analizate în această perioadă de către actorii implicaţi şi pe baza concluziilor lor, în decurs de câteva luni, vom avea cadrul legal de implementare a sistemului care va schimba faţa României.
Închiderea circuitului pentru reutilizarea acestor resurse poate fi realizată numai atunci când toţi actorii implicaţi colaborează, se sincronizează şi îşi asumă responsabilităţile pentru construirea acestui sistem, iar noi, TOMRA, ne dorim să contribuim cu soluţii inteligente menite să determine schimbarea perspectivei asupra deşeului ca fiind de fapt o resursă reutilizabilă.
Doiniţa Mihai,
Vice President Governmental Affairs
Eastern Europe South TOMRA Systems ASA,
Tel: +40 757 787 787,
Email: doinita.mihai@tomra.com
https://www.tomra.com/en
