Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru 2021-2027 împreună cu programul NextGenerationEU se ridică la 1,8 trilioane de euro, sumă ce va fi folosită pentru a repara daunele economice şi sociale cauzate de pandemia de coronavirus dar şi pentru a asigura tranziţia către o Europă modernă şi durabilă.●
Printr-o strategie unitară Uniunea Europeană va ajuta statele membre să implementeze măsuri eficiente de combatere a schimbărilor climatice, poluării cu deşeuri şi protejării biodiversităţii alocând 30% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027, cel mai mare procent de până acum.
Din totalul fondurilor NextGenerationEU de 750 miliarde euro, majoritatea – 672,5 miliarde euro – vor fi cheltuite prin programul de Relansare şi Rezilienţă (RRF), program care constă într-un sprijin financiar la scară largă pentru investiţii publice şi domenii precum proiecte ecologice şi digitale.
În cadrul unei dezbateri, Parlamentul European (PE) şi Comisia Europeană (CE) au convenit asupra urgentării punerii în aplicare a unor măsuri, inclusiv a taxei pe ambalajele de plastic nereciclate, pentru a finanţa programul NextGenerationEU.
Astfel că PE a aprobat la finalul lunii martie regulamentul referitor la calculul, metodele şi procedura privind taxa pe plasticul nereciclat pentru deşeurile de ambalaje, împreună cu regulamentul Consiliului de stabilire a sistemului specific de resurse proprii al UE. Până în prezent 16 state au ratificat decizia privind resursele proprii referitoare la această taxă: Portugalia, Franţa, Spania, Italia, Malta, Grecia, Bulgaria, Cipru, Belgia, Luxemburg, Slovenia, Ungaria, Letonia, Danemarca, Cehia şi Croaţia. Se aşteaptă ca toate statele membre să finalizeze procesul de ratificare până la finalul lunii mai 2021, iar începând cu luna iunie să se colecteze efectiv această taxă. Măsurile se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.
Aceste stimulente financiare vor susţine măsurile ce vor schimba faţa Europei şi a statelor membre în ceea ce priveşte provocările de mediu, în armonie cu directivele europene existente. Un nou raport al Systemiq şi Pew Charitable Trusts preconizează ca fluxurile de plastic în ocean se vor tripla până în 2040 – dar luarea unor măsuri imediate ar putea preveni această poluare cu peste 80%.
Statele Membre trebuie să includă în planurile naţionale de management integrat al deşeurilor mecanisme eficiente pentru atingerea obiectivelor impuse prin legislaţia europeană precum devierea deşeurilor municipale de la depozitare în procent de 55% până în 2025, colectarea ambalajelor de plastic pentru băuturi în procent de 77% până în 2025 şi respectiv 90% până în 2029 şi introducerea unui procent de 25% până în 2025 şi respectiv 30% până în 2030 de material reciclat în producţia ambalajelor noi de plastic.
Tot în luna martie Comisia Europeană a lansat o consultare publică cu privire la Iniţiativa pentru Produse Durabile (Sustainable Products Initiative). Această iniţiativă anunţată în cadrul noului plan de acţiune pentru economia circulară va viza revizuirea Directivei Europene de Ecodesign privind proiectarea ecologică şi va propune măsuri legislative şi alte măsuri suplimentare pentru a spori durabilitatea generală a produselor introduse pe piaţa UE. Se urmăreşte creşterea durabilităţii, reutilizării, reciclabilităţii, reparabilităţii, conţinutului reciclat şi eficienţei energetice a produselor şi reducerea substanţelor chimice dăunătoare în produse. Se intenţionează extinderea domeniul de aplicare al Directivei privind proiectarea ecologică dincolo de produsele cu impact energetic, astfel încât ea să devină aplicabilă pentru cea mai largă gamă posibilă de produse (inclusiv servicii). Pe baza feedback-ului părţilor interesate, Comisia intenţionează să prezinte această iniţiativă în trimestrul IV din 2021.
O legislaţie-cadru bine concepută
Pentru a reduce semnificativ risipa şi a încuraja dezvoltarea comunităţilor durabile este clar că trebuie să îmbrăţişăm o colaborare radicală pentru a redesena întregul ciclu de viaţă al produselor dintr-o perspectivă revoluţionară.
În acest context tot mai multe state europene aleg să implementeze sau să extindă sistemul de garanţie-returnare (SGR), considerat a fi un instrument modern de aplicare a răspunderii extinse a producătorului pentru o gestionare eficientă a deşeurilor. Eficienţa maximă a sistemului este atinsă atunci când sunt integrate toate elementele cheie comune ce se regăsesc în modelele implementate.
De asemenea, colaborarea strânsă dintre producători şi comercianţi, părţile cu obligaţii în organizarea şi administrarea sistemului, reprezintă una dintre condiţiile esenţiale. Un exemplu recent pentru o astfel de organizare vine din Scoţia, ţară aflată în procesul de implementare al unui sistem de garanţie-returnare pentru ambalajele de băuturi, care în luna martie a desemnat Circularity Scotland Limited ca administrator al sistemului, entitate formată din producători, asociaţii de comercianţi şi retaileri.
În România fiecare ploaie torenţială readuce în atenţia autorităţilor problema gestionării deşeurilor şi în special a celor de ambalaje. Imaginile cu Jiul, Oltul, Dunărea sau lacurile României pline de PET-uri, sticle şi pungi, „inundă“ media pentru câteva zile şi ca de fiecare dată unele autorităţi locale, companii sau ONG-uri încearcă să strângă aceste deşeuri pentru a le trata şi probabil elimina întrucât gradul ridicat de contaminare nu permite reintroducerea acestora în economie. O lecţie scumpă pentru bugetele locale, pentru imaginea companiilor care pun pe piaţă produse ambalate şi mai ales pentru cetăţean.
Conform studiilor efectuate, pe lângă atingerea obiectivelor de mediu referitoare la ambalajele de băuturi, SGR are un impact pozitiv prin realizarea de economii rezultate din reducerea sau eliminarea costurilor de colectare, tratare şi eliminare de către sistemul de gestionare a deşeurilor municipale. România trebuie să ţină pasul cu schimbările preconizate în cadrul unei viziuni europene din ce în ce mai ambiţioase şi să recupereze rapid deficitul creat din întârzierea implementării măsurilor pentru care termenul a expirat deja şi au fost lansate proceduri de infringement.
Avem nevoie de cadru legal, infrastructură şi acţiune. Pentru a permite schimbarea şi a crea comunităţi durabile este necesară o legislaţie-cadru bine concepută care să încorporeze principiul răspunderii extinse a producătorului şi să alinieze stimulentele economice cu impulsul către o economie circulară pentru a crea condiţii de concurenţă echitabilă pentru producători. Conştientizarea poluării cu deşeuri a crescut, iar consumatorii cer companiilor şi guvernelor să acţioneze acum pentru a implementa măsuri eficiente de protejare a mediului în care ei trăiesc.
TOMRA se bazează pe decenii de experienţă practică pentru a dezvolta procese moderne de colectare şi reciclare, personalizate pentru a satisface cerinţele diferitelor pieţe. Prin activitatea noastră de zi cu zi cât şi prin activităţile de cercetare-dezvoltare, încercăm să determinăm schimbări de atitudine şi comportament care să motiveze reciclarea şi transformarea deşeurilor în resurse pentru economie.●
Doiniţa Mihai,
Vice President Governmental Affairs EES TOMRA Systems ASA
doinita.mihai@tomra.com, https://www.tomra.com/en
