Deşeurile electrice şi electronice (DEEE) sunt o problemă pentru toate ţările europene care (cu excepţia Bulgariei şi a Slovaciei) nu au reuşit să îndeplinească obiectivul de colectare de 65% din media cantităților de echipamente electrice şi electronice introduse pe piață în ultimii trei ani. Spre deosebire de celelate ţări europene, România are o serie de condiţii specifice care afectează decisiv atingerea acestei ţinte. În mediul rural din ţara noastră populaţia este extrem de îmbătrânită şi de săracă, iar cei care îşi permit să îşi cumpere un frigider, un televizor, o maşină de spălat rufe sau un telefon mobil sunt foarte puţini. Maşinile de spălat vase, aparatele de aer condiţionat, pompele de căldură, PC-urile sau laptopurile nu prea au căutare în satele sărace ale României. Iar aparatura veche, funcţională sau nu, rămâne prin curţi sau magazii pentru că sunt prea puţini cei care se îndură să renunţe la frigiderul sau la maşina de spălat veche.
Cu toate că în oraşele mari oamenii îşi cumpără aparate noi, nu mulţi dintre ei sunt dispuşi să renunţe la cele vechi fără a primi ceva în schimb. Astfel că cea mai mare parte a acestor deşeuri electrice ajung în circuitele informale de unde sunt „vândute“ Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR) la preţuri foarte mari.
Una din principalele cauze care a dus România în această situaţie este neimplicarea primăriilor în rezolvarea acestei probleme, pentru că nu au făcut centre de colectare locale pentru DEEE. Dar nici autorităţile centrale de mediu nu au contribuit prea mult la îndeplinirea obiectivelor europene de colectare. Ordonaţa de Urgenţă care reglementează acest domeniu (OUG nr. 5/2015) nu a ajuns timp de 9 ani în Parlament pentru a deveni lege. Discuţiile din comisiile de specialitate pe tema modificării acesteia au reînceput abia în acest an, iar modificările propuse nu vizează atât creşterea cantităţilor de DEEE colectate sau îndeplinirea obiectivelor europene, cât controlul banilor din sistem, a cărui valoare este estimată la mai mult de 60 milioane euro anual.
Astfel că în proiectul de modificare a OUG nr. 5/2015 au fost introduse câteva amendamente care nu numai că nu rezolvă problemele reale, dar ele nu au nicio legătură cu legislaţia europeană şi, în plus, dau peste cap tot sistemul de transfer de responsabilitate din ţara noastră.
În primul rând, Ministerul Mediului ar vrea să introducă OTR-urilor în condiţiile de licenţiere nişte „provizioane în vederea asigurării gestionării 100% a EEE finanțate de producători, pentru care au preluat responsabilitatea“, fără însă a specifica valoarea acestora, dacă ele pot fi cheltuite pentru îndeplinirea obiectivelor sau dacă vor fi blocate de AFM într-un cont separat. Că nicăieri în Europa nu există ceva similar sau că aceste provizioane se vor regăsi imediat în preţul produselor nu contează prea mult, important este ca Statul să aibă acces la banii plătiţi pentru reciclare de fiecare dintre noi atunci când cumpărăm un frigider, un televizor sau orice alt aparat pe care îl băgăm în priză.
O a doua propunere de modificare este instituirea unei ținte de colectare de 50% pentru fiecare categorie de DEEE, ceea ce nu numai că contravine legislaţiei europene, dar este imposibil de atins în momentul acesta nu numai de România, ci de orice altă ţară europeană.
A treia propunere de modificare a OUG nr. 5/2015 vizează direct cea mai mare parte a OTR-urilor. Conform acesteia „pentru a fi autorizată o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului de echipamente electrice și electronice (EEE) trebuie ca în anul precedent celui în care se solicită autorizarea să aibă o cotă de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE pentru care solicită autorizarea, certificată de Administrația Fondului pentru Mediu“. Acest amendament contravine transpunerii Directivei europene prin faptul că restricţionează prin introducerea unor praguri arbitrare a liberului acces în piaţă a producătorilor şi duce la limitarea concurenţei în piaţa internă.
Iar dacă această modificare va fi acceptată, în acel moment aproape toate organizaţiile de transfer de responsabilitate se vor putea desfiinţa singure. Şi pentru a înţelege ce a dorit de fapt Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin acest ciudat amendament, am solicitat de la AFM o situaţie a cotelor de piaţă ale OTR-urilor aferente cantităţilor de echipamente electrice şi electronice pentru anul 2022. Vă prezentăm în continuare aceste date cu menţiunea că nu numele organizaţiilor este important, ci numărul OTR-urilor care vor supravieţui acestei modificări a OUG nr. 5/2015.
În prezent OUG nr. 5/2015 se află încă blocată la Comisia de mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. Ultima din multele şedinţe ale comisiei pe această temă a avut loc în data de 19 decembrie a.c. Şi cu toate că deputaţii din comisie s-au săturat până peste cap de acest proiect de lege, ei nu au avut ce vota deoarece Ministerul Mediului nu a putut prezenta nici de acestă dată ultima variantă a modificărilor propuse şi aşa numitul „ghid de excepţii“. Astfel că preşedintele Comisiei, deputatul Virgil-Daniel Popescu, a decis râzând amânarea luării unei decizii pe tema OUG nr. 5/2015 pentru luna februarie a anului viitor.● ecologic
