Implementarea unui sistem garanţie-depozit în România este o soluţie prin care reciclarea deşeurilor de ambalaje se poate face eficient şi la costuri reduse. Un studiu realizat de Academia de Studii Economice prezintă o serie de măsuri care pot asigura o rată mare de colectare, o mai bună valorificare a resurselor şi tranziţia către economia circulară.● Diana Uţă
În data de 9 martie 2020, la sediul Academiei de Studii Economice din Bucureşti a avut loc lansarea primului studiu românesc privind implementarea sistemului garanţie-depozit în sistemul de gestionare a deşeurilor de ambalaje.
Studiul a pornit de la o realitate. La ora actuală toate străzile, spaţiile verzi, câmpurile, pădurile, râurile şi lacurile de acumulare sunt pline de ambalaje abandonate, în timp ce obiectivele României de colectare şi reciclare sunt din ce în ce mai greu de atins.
În sistemul depozit ambalajele sunt folosite într-un singur ciclu de îmbuteliere, iar după folosire sunt reciclate printr-un proces în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt mai mici decât cele rezultate în producţia unor ambalaje noi. În plus reciclarea duce şi la protejarea mediului prin refolosirea materialelor în defavoarea extragerii de materii prime, petrol şi gaze naturale pentru producerea ambalajelor. Şi nu în ultimul rând sistemul depozit va duce în scurt timp după implementare la creşterea semnificativă a procentelor de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje şi implicit la apariţia unor firme de reciclare şi la crearea de noi locuri de muncă.
Din punct de vedere economic sistemul depozit implică o serie de costuri ce revin în special producătorilor de băuturi, care suportă investiţiile din sistemele de colectare şi costurile de manipulare a ambalajelor. Aceste costuri nu afectează însă comercianţii cu amănuntul.
Studiul relevă faptul că pentru implementarea unui sistem garanţie-depozit funcţional este nevoie de o repartizare clară a costurilor şi a rolurilor ce revin autorităţilor publice şi sectorului privat.
Cea mai mare vulnerabilitate a sistemului o constituie posibilitatea ca statul să intervină în sistem prin controlul gestionării garanţiilor, ceea ce ar putea duce la naţionalizarea sumelor investite. O problemă ar putea fi scăderea pe termen scurt a cererii de produse ambalate prin creşterea preţurilor acestora ca urmare a perceperii garanţiei.
Sistemul în alte ţări
Pentru Belgia recuperarea deşeurilor de ambalaje nu a fost o mare problemă nici înainte de introducerea sistemului garanţie-depozit. În 2013, rata de recuperare a acestora a fost de aproximativ 97%, iar rata de reciclare de aproximativ 79%.
Cu toate acestea, statul belgian a susţinut implementarea unui sistem de garanţie-depozit care acoperă toate ambalajele de băuturi din aluminiu şi PET/HDPE cu un volum cuprins între 10 cl şi 3 litri. Garanţia se ridică la 0,25 euro pentru fiecare produs achiziţionat.
În Finlanda sistemul de garanţie include următoarele taxe, stabilite încă din 2005 şi plătite de consumatori: 0,15 euro/doză (metal), 0,10 euro/sticlă de plastic mai mică de 0,35 l, 0,20 euro/sticlă de plastic de 0,35-1 l, 0,40 euro/sticlă de plastic mai mare de 1 l, 0,10 euro/recipient din sticlă. Niciun sistem de garanţie din Finlanda nu este controlat de stat, ci toate sunt aproape total implementate de societatea civilă, în particular prin colaborarea dintre industria băuturilor şi comercianţi, influenţată semnificativ de politica guvernamentală. Implementarea sistemului a durat aproape 20 de ani s-a îmbunătăţit în timp, pe măsură ce se aplicau noi măsuri de stimulare sau de extindere.
Germania a introdus sistemul de garanţie începând cu anul 2003, sub autoritatea Ministerului Mediului. În anul 2014 sistemul reprimea 97% din ambalaje, 98% doze şi 96% PET.
În Germania taxa sau garanţia pentru ambalajele de metal, plastic, sticlă (0,1l – 3l) este de 0,25 euro. Sistemul de colectare este 80% automatizat şi 20% manual.
Şi în Lituania sistemul de garanţie a fost introdus începând cu anul 2016, sub autoritatea Ministerului Mediului. În acelaşi an sistemul reprimea deja 74% din ambalaje. În Lituania sunt colectate astfel recipientele de plastic, metal şi sticlă, de la 0,1 litri la 3 litri. Tipurile de produse vizate sunt bere, cidru şi alte băuturi fermentate, băuturi alcoolice şi nealcoolice mixte, toate tipurile de apă, suc şi nectar, lapte, vin şi băuturi spirtoase vândute în recipiente de sticlă, plastic şi metal. Taxa, respectiv garanţia este de 0,10 euro pe ambalaj.
În Suedia sistemul de garanţie a fost adoptat în 1981, iar în 2014 reprimea 88,5% din dozele de metal şi ambalajele PET vândute. Garanţia diferă aici în funcţie de tipul şi dimensiunea ambalajelor astfel: pentru metal 0,11 euro/ambalaj, pentru cele din plastic mai mici de 1 litru 0,11 euro şi pentru cele din plastic mai mari de 1 litru 0,22 euro.
În România, dacă se va implemen-ta acest sistem, în afară de beneficiile substanţiale aduse mediului prin dispariţia ambalajelor aruncate în natură, ratele de recuperare ale acestora sunt estimate de realizatorii studiului la 73% în primul an de funcţionare a sistemului, la 80% în al doilea an, la 90% în al treilea an şi la aproximativ 92% pentru fiecare din anii următori. Numărul total de ambalaje returnate în sistem a fost evaluat la 4.306 milioane bucăţi în primul an, 4.743 milioane în al doilea an şi 5.364 milioane de bucăţi în anul al treilea, raportat la un volum total de aproximativ 6 miliarde bucăţi introduse anual pe piaţă.
Printre cei care au participat la conferinţa de prezentare a studiului au fost Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, Teodor Cristian, profesor la Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului, Constantin Damov, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Circulară, şi Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
„Consider că sistemul garanţie-depozit este un instrument economic care cu siguranţă nu poate decât să ne ajute. M-aş bucura să facem paşii pe care dumneavoastră îi consideraţi necesari ca să îl implementăm cât se poate de repede. Dacă a funcţionat în alte state, sunt convins că va funcţiona şi la noi“, a declarat în cadrul evenimentului ministrul Costel Alexe. Preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Circulară, Constantin Damov, care a fost şi iniţiatorul studiului privind implementarea în România a sistemului garanţie-depozit, a declarat că organizaţia pe care o conduce va demara împreună cu unul dintre marile institute de statistică din România un sondaj al opiniei publice pentru a vedea dacă şi consumatorii sunt de acord cu acest sistem. „Vom continua astfel de studii pentru că avem multe teme unde este necesară o cercetare şi o reevaluare amănunţită a fenomenului pentru ca astfel să se poată lua deciziile cele mai înţelepte atunci când se reglementează legislativ domeniul deşeurilor. Noi vom promova în continuare tot mai puţin termenul «managementul deşeurilor» şi o să vorbim numai de managementul resurselor“, a spus Constantin Damov.●
