37.8 C
București
joi, iunie 20, 2024
Mai mult

    Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) este atacat din toate direcţiile

    Sursa foto: Facebook

    Decizia Ministerului Mediului de a oferi producătorilor o perioadă suplimentară de 6 luni pentru punerea pe piață a stocurilor de marfă care nu poartă sigla SGR, până în data de 31 decembrie 2024, a ridicat o serie de semne de întrebare referitoare la viitorul Sistemului Garanție-Returnare din România.

    Propunerea Ministerului Mediului vine într-un moment complicat. Pe plan intern a crescut numărul proceselor intentate de producătorii de vinuri și de ape care vor să iasă din Sistemul Garanție-Returnare, iar șansele de reușită ale acestora sunt destul de mari, în condițiile în care RetuRO nu reușește să depășească procente de recuperare de ordinul unităților, ceea ce face ca amenințarea amenzilor uriașe pe care producătorii vor fi nevoiți să le plătească la Administrația Fondului pentru Mediu pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare de 65% să devină tot mai reală. A-i obliga să plătească câte 1 leu pentru fiecare PET și câte 0,5 lei pentru fiecare sticlă și doză, nerecuperate de RetuRO, în condițiile în care nu au nici o altă alternativă pentru a-și îndeplini obiectivele, este cel puțin ciudat.

    Un sprijin neașteptat le vine însă din partea Comisiei Europene care în propunerea de Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, ce va intra în plenul Parlamentului European în luna aprilie a.c., nu recomandă includerea vinului și a altor produse în SGR. Propunerea de Regulament alocă un spațiu larg sistemelor de garanție-returnare, dar face referire mai mult la „colectarea sticlelor de plastic de unică folosință“ și a „recipientelor metalice pentru băuturi“ și mai puțin la recipientele din sticlă care ar putea fi incluse în SGR, dar numai dacă această inițiativă este însoțită și de un sistem similar de reutilizare.

    Conform Articolului nr. 103, „Statele membre ar putea decide, de asemenea, să includă în aceste sisteme alte ambalaje pentru alte produse sau fabricate din alte materiale, în special sticlele din sticlă de unică folosință, și ar trebui să se asigure că sistemele de garanție-returnare, în special pentru sticlele din sticlă de unică folosință pentru băuturi, sunt disponibile în egală măsură pentru ambalajele reutilizabile“.

    Articolul nr. 104 din propunerea de Regulament recomandă chiar excluderea vinului și a băuturilor spirtoase din Sistemul Garanție-Returnare. „104) Având în vedere natura produselor și diferențele dintre sistemele lor de producție și distribuție, sistemele de garanție-returnare nu ar trebui totuși să fie obligatorii pentru ambalajele vinului, a produselor vitivinicole aromatizate și a produselor similare vinului, băuturilor spirtoase și laptelui și produselor lactate enumerate în partea XVI din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.“.

    În momentul de față este greu de imaginat care va fi viitorul Sistemului Garanție-Returnare în România, un sistem care a fost gândit prost încă de la început, de când statul a decis să intre în acționariatul unei entități care ar fi trebuit să fie eminamente privată. După doar două luni de funcționare, penalitatea pe care RetuRO ar trebui să o plătească la AFM este de aproximativ 28 milioane euro.

    În aceste condiții este greu de crezut că producătorii de vinuri și cei de băuturi spirtoase vor mai rămâne prea mult timp în SGR. Că lor li-s-ar putea alătura toți cei care pun pe piață apă și alte produse ambalate în recipiente de sticlă, este foarte posibil. Cum la fel de posibil este ca SGR și acționariatul administratorului să arate cu totul și cu totul altfel de anul viitor. • ecologic

    Newsletter Ecologic