22.8 C
București
sâmbătă, iunie 22, 2024
Mai mult

    Tánczos Barna: „Nu cred în sistemele gestionate exclusiv de către producători“

    Sursa foto: Agerpres

    Ultimele prevederi legislative din domeniul gestionării deşeurilor au creat în prezent o îngrijorare în rândul producătorilor ca urmare a implicării Ministerului în acţionariatul RetuRO, societatea care va administra Sistemul de Garanţie-Returnare, un precedent care va influenţa probabil şi modul de funcţionare al sistemului de Răspundere Extinsă a Producătorilor. Pentru a afla în ce direcţie se îndreaptă politica de mediu a României i-am adresat câteva întrebări ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna.• ecologic

    ecologic: Care sunt priorităţile pe care vi le-aţi stabilit pentru anul 2023?

    Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Prioritatea numărul unu este finalizarea SGR (Sistemul de Garanţie-Returnare) şi lansarea sistemului aşa cum a fost stabilit prin autoritatea de guvern, în data de 30 noiembrie 2023. O altă prioritate este finalizarea reglementărilor privind sistemul de implementare a responsabilităţii producătorului şi implementarea noilor condiţii pentru cei care participă la acest proces de colectare, transfer şi evidenţă a deşeurilor prin sistemul naţional, coordonarea şi controlul AFM.

    ecologic: Aţi spus că Sistemul de Garanţie-Returnare reprezintă o prioritate. Din datele pe care le aveţi până în prezent, credeţi că se va putea respecta termenul de 30 noiembrie pentru pornirea sistemului?

    iStock 1205247477 1
    Sursa foto: iStockphoto.com

    Tánczos Barna: Acest sistem a fost reglementat aşa cum a fost cerut de către producători şi este implementat de mediul privat. Avem exemple din celelalte state membre unde a fost implementat un astfel de sistem. Adică mediul privat implementează sistemul SGR şi în momentul de faţă RetuRo este licenţiat să construiască sistemul din România. Totodată are posibilitatea şi responsabilitatea de a respecta termenul. Pot să vă spun că în data de 30 noiembrie va începe vânzarea produselor în ambalaje cu marca SGR pe raft şi cu garanţia inclusă în preţ. Mai departe colectarea, sistemul, numărarea, logistica, transportul trebuie să fie realizate de compania RetuRo.

    ecologic: La un moment dat s-a discutat despre achiziţionarea unor aparate pentru mediul rural din fondurile AFM. Sunteţi de acord cu acest lucru?

    Tánczos Barna: Nu ştiu cine a discutat despre acest lucru. Autorităţile locale au posibilitatea să ajute magazinele mici din sat prin implicare în organizarea punctelor de preluare manuală sau automată. Dar nu cred că este o soluţie miraculoasă, HG-ul prevede foarte clar responsabilitatea fiecărui magazin de a crea acest punct de preluare, iar de foarte multe ori în mediul rural va fi vorba despre preluarea manuală. Dar dacă autoritatea locală doreşte să se implice în colaborare cu societatea care gestionează colectarea deşeurilor din localitatea respectivă, cu firma de salubrizare sau ADI, are această posibilitate legală.

    ecologic: În Regulamentul propus de Comisia Europeană, care este în curs de aprobare, se prevede ca ambalajele de sticlă să nu intre în SGR, pentru încurajarea reumplerii lor şi nu a spargerii şi topirii sticlei. Sunteţi de acord ca sticla să fie eliminată din SGR?

    Tánczos Barna: În momentul de faţă obiectivul primordial este pornirea sistemului şi până în anul 2029 teoretic mai avem timp să operăm modificări, dar în perioada 2023-2024 trebuie să ne concentrăm asupra pornirii şi perfecţionării sistemului. Dacă pe parcurs vom avea o soluţie de reumplere şi piaţa va fi îndreptată către acea soluţie, cu siguranţă este o variantă mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător decât spargerea şi reutilizarea materiei prime în [producerea de noi ambalaje din, n.r.] sticlă.

    ecologic: Din câte am înţeles, la SGR mai sunt aşteptate două ordine de ministru: unul care să clarifice contribuţia producătorului la RetuRo şi altul privind modul în care producătorii vor plăti supermarketurilor pentru amplasarea RVM-urilor, a maşinilor automate.

    Tánczos Barna: Informaţia este total greşită, pentru că noi aşteptăm ca RetuRo să clarifice propunerea pe care o face către Ministerul Mediului şi aşteptăm de luni de zile. Într-adevăr, pe la jumătatea lunii februarie a.c. a fost trimisă o variantă de calcul, dar încă nu există un consens între producători şi retaileri privind formulele de calcul şi este incorect ca această responsabilitate să fie direcţionată către noi. Este bine să fie clarificat acest aspect şi ei să se înţeleagă, altfel ministerul va lua o decizie într-un timp rezonabil astfel încât să fie timp pentru implementare.

    ecologic: O mare problemă o reprezintă deşeurile biodegradabile care ajung la gropile de gunoi. La ora actuală producătorii de biogaz nu pot primi aceste deşeuri fiindcă nu se cunoaşte proprietarul lor. Când credeţi că va fi finalizată procedura de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deşeurile biodegradabile?

    Tánczos Barna: Proprietarul deşeurilor colectate prin sistemele de salubrizare este unitatea administrativ-teritorială sau ADI-ul. Şi aici lucrurile sunt foarte clare. Într-adevăr, aşteptăm de la Ministerul Agriculturii să fie finalizată procedura de certificare a biomasei.

    ministru 2
    Sursa foto: Facebook

    Noi am finalizat, am trimis şi aşteptăm acest ordin comun de la Ministerul Agriculturii, care este în continuare în discuţie privind acele elemente ce pot contamina deşeurile biodegradabile din gospodării. Totodată sunt şi deşeurile care vin din liniile de sortare, care pot fi contaminate cu metale grele sau alte lucruri care nu au voie să ajungă pe terenurile agricole. Tocmai de aceea modul în care sunt acordate aceste certificate este atent analizat de Ministerul Agriculturii.

    ecologic: Ministerul Agriculturii a clarificat problemele certificatelor de origine care ţin de agricultură. Cu toate acestea, cei care au instalaţii de biogaz nu pot lua materia primă de la restaurante sau cantine sociale, de unde resturile de mâncare ajung la gropile de gunoi. Aceasta este o atribuţie a Ministerului Mediului. Credeţi că procedura de emitere a certificatelor de origine va fi finalizată anul acesta?

    Tánczos Barna: Da, cu siguranţă.

    ecologic: Cum vedeţi viitorul sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului în România, viitorul OIREP-urilor şi al OTR-urilor?

    Tánczos Barna: Este un sistem funcţional, cu derapaje care trebuie controlate şi eliminate, care duc la sancţiuni dure, la dosare penale şi condamnări. De aceea trebuie păstrat un echilibru şi eliminate acele portiţe care le permit unora să folosească sistemul pentru altceva decât scopul primordial. Astfel a fost modificată şi legislaţia, au fost impuse condiţii de acces în sensul creării unor garanţii certe pentru aceia care vor să facă bani din acest sistem.

    Sistemul Informatic de Asigurare a Trasabilităţii Deşeurilor (SIATD) este în continuă dezvoltare şi va putea să ofere o imagine de ansamblu şi să implementeze aceste reguli noi de garantare şi de eliminare a jucătorilor din piaţă care nu prezintă suficientă seriozitate şi care încearcă să ocolească legea atunci când este vorba despre preluarea responsabilităţii, declararea cantităţilor, asigurarea principiului de „end-of-waste“, motiv pentru care aşteptăm finalizarea discuţiilor din Parlament şi probabil cel târziu în luna martie a.c. vor fi operate şi modificările de rigoare la ordonanţa de urgenţă.

    ecologic: Ce ne puteţi spune despre Clearing House? Aţi avut consultări cu OIREP-urile pe această temă? Care este stadiul consultărilor şi cum va fi această construcţie? Va fi un instrument exclusiv al producătorilor sau Ministerul îşi va asuma şi el un anumit rol?

    Tánczos Barna: Nu cred în sistemele gestionate exclusiv de către producători pentru că am văzut din propria experienţă că anumiţi jucători încearcă să înşele statul român, de aceea un sistem trebuie gestionat de instituţiile statului. Negocierile continuă, dar trebuie să finalizăm discuţiile din Parlament pentru a nu ajunge în situaţia în care noi îi aşteptăm pe producători sau pe reprezentanţii OIREP-urilor la discuţii şi cu o oră înainte ei sunt implicaţi în activităţi de lobby în Parlament pentru a opera anumite modificări şi facilităţi în procesul legislativ prin modificarea ordonanţei. De aceea finalizăm cât se poate de repede aprobarea ordonanţei şi continuăm discuţiile.

    ecologic: De mulţi ani OIREP-urile contribuie cu sume substanţiale la desfăşurarea unor acţiuni de informare şi educare, bani care ajung la primării şi ADI-uri. Aceasta este o soluţie sau credeţi că sumele ar fi mai bine folosite în campanii naţionale de informare?

    Tánczos Barna: Nu cred că împiedică nimeni OIREP-urile şi producătorii să organizeze campanii paralele cu cele organizate de primării. În prezent Ministerul Mediului are o campanie naţională de conştientizare şi informare, dar orice altă campanie, indiferent de unde pleacă, ajută.

    ecologic: Se spune că garanţia de 500.000 lei impusă micilor colectori îi va scoate pe mulţi din sistem. Credeţi că este un lucru bun pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare?

    Tánczos Barna: Am stabilit modificarea [garanţiei, n.r.]. Principiul este să existe o garanţie procentuală proporţională cu activitatea, iar această modificare va fi operată în legislaţie de Parlament.

    ecologic: Cred că sunteţi de acord cu mine că marea problemă a deşeurilor municipale este neimplicarea primăriilor în tot acest efort care trebuie să fie unul naţional. Credeţi că doar investiţiile mari pe care le faceţi în insulele ecologice şi rampele pentru aport voluntar vor reuşi să schimbe mentalitatea primarilor?