Tánczos Barna: „Nu cred în sistemele gestionate exclusiv de către producători“

Ultimele prevederi legislative din domeniul gestionării deşeurilor au creat în prezent o îngrijorare în rândul producătorilor ca urmare a implicării Ministerului în acţionariatul RetuRO, societatea care va administra Sistemul de Garanţie-Returnare, un precedent care va influenţa probabil şi modul de funcţionare al sistemului de Răspundere Extinsă a Producătorilor. Pentru a afla în ce direcţie se îndreaptă politica de mediu a României i-am adresat câteva întrebări ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna.• ecologic

ecologic: Care sunt priorităţile pe care vi le-aţi stabilit pentru anul 2023?

Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Prioritatea numărul unu este finalizarea SGR (Sistemul de Garanţie-Returnare) şi lansarea sistemului aşa cum a fost stabilit prin autoritatea de guvern, în data de 30 noiembrie 2023. O altă prioritate este finalizarea reglementărilor privind sistemul de implementare a responsabilităţii producătorului şi implementarea noilor condiţii pentru cei care participă la acest proces de colectare, transfer şi evidenţă a deşeurilor prin sistemul naţional, coordonarea şi controlul AFM.

ecologic: Aţi spus că Sistemul de Garanţie-Returnare reprezintă o prioritate. Din datele pe care le aveţi până în prezent, credeţi că se va putea respecta termenul de 30 noiembrie pentru pornirea sistemului?

Tánczos Barna: Acest sistem a fost reglementat aşa cum a fost cerut de către producători şi este implementat de mediul privat. Avem exemple din celelalte state membre unde a fost implementat un astfel de sistem. Adică mediul privat implementează sistemul SGR şi în momentul de faţă RetuRo este licenţiat să construiască sistemul din România. Totodată are posibilitatea şi responsabilitatea de a respecta termenul. Pot să vă spun că în data de 30 noiembrie va începe vânzarea produselor în ambalaje cu marca SGR pe raft şi cu garanţia inclusă în preţ. Mai departe colectarea, sistemul, numărarea, logistica, transportul trebuie să fie realizate de compania RetuRo.

ecologic: La un moment dat s-a discutat despre achiziţionarea unor aparate pentru mediul rural din fondurile AFM. Sunteţi de acord cu acest lucru?

Tánczos Barna: Nu ştiu cine a discutat despre acest lucru. Autorităţile locale au posibilitatea să ajute magazinele mici din sat prin implicare în organizarea punctelor de preluare manuală sau automată. Dar nu cred că este o soluţie miraculoasă, HG-ul prevede foarte clar responsabilitatea fiecărui magazin de a crea acest punct de preluare, iar de foarte multe ori în mediul rural va fi vorba despre preluarea manuală. Dar dacă autoritatea locală doreşte să se implice în colaborare cu societatea care gestionează colectarea deşeurilor din localitatea respectivă, cu firma de salubrizare sau ADI, are această posibilitate legală.

ecologic: În Regulamentul propus de Comisia Europeană, care este în curs de aprobare, se prevede ca ambalajele de sticlă să nu intre în SGR, pentru încurajarea reumplerii lor şi nu a spargerii şi topirii sticlei. Sunteţi de acord ca sticla să fie eliminată din SGR?

Tánczos Barna: În momentul de faţă obiectivul primordial este pornirea sistemului şi până în anul 2029 teoretic mai avem timp să operăm modificări, dar în perioada 2023-2024 trebuie să ne concentrăm asupra pornirii şi perfecţionării sistemului. Dacă pe parcurs vom avea o soluţie de reumplere şi piaţa va fi îndreptată către acea soluţie, cu siguranţă este o variantă mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător decât spargerea şi reutilizarea materiei prime în [producerea de noi ambalaje din, n.r.] sticlă.

ecologic: Din câte am înţeles, la SGR mai sunt aşteptate două ordine de ministru: unul care să clarifice contribuţia producătorului la RetuRo şi altul privind modul în care producătorii vor plăti supermarketurilor pentru amplasarea RVM-urilor, a maşinilor automate.

Tánczos Barna: Informaţia este total greşită, pentru că noi aşteptăm ca RetuRo să clarifice propunerea pe care o face către Ministerul Mediului şi aşteptăm de luni de zile. Într-adevăr, pe la jumătatea lunii februarie a.c. a fost trimisă o variantă de calcul, dar încă nu există un consens între producători şi retaileri privind formulele de calcul şi este incorect ca această responsabilitate să fie direcţionată către noi. Este bine să fie clarificat acest aspect şi ei să se înţeleagă, altfel ministerul va lua o decizie într-un timp rezonabil astfel încât să fie timp pentru implementare.

ecologic: O mare problemă o reprezintă deşeurile biodegradabile care ajung la gropile de gunoi. La ora actuală producătorii de biogaz nu pot primi aceste deşeuri fiindcă nu se cunoaşte proprietarul lor. Când credeţi că va fi finalizată procedura de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deşeurile biodegradabile?

Tánczos Barna: Proprietarul deşeurilor colectate prin sistemele de salubrizare este unitatea administrativ-teritorială sau ADI-ul. Şi aici lucrurile sunt foarte clare. Într-adevăr, aşteptăm de la Ministerul Agriculturii să fie finalizată procedura de certificare a biomasei.

Noi am finalizat, am trimis şi aşteptăm acest ordin comun de la Ministerul Agriculturii, care este în continuare în discuţie privind acele elemente ce pot contamina deşeurile biodegradabile din gospodării. Totodată sunt şi deşeurile care vin din liniile de sortare, care pot fi contaminate cu metale grele sau alte lucruri care nu au voie să ajungă pe terenurile agricole. Tocmai de aceea modul în care sunt acordate aceste certificate este atent analizat de Ministerul Agriculturii.

ecologic: Ministerul Agriculturii a clarificat problemele certificatelor de origine care ţin de agricultură. Cu toate acestea, cei care au instalaţii de biogaz nu pot lua materia primă de la restaurante sau cantine sociale, de unde resturile de mâncare ajung la gropile de gunoi. Aceasta este o atribuţie a Ministerului Mediului. Credeţi că procedura de emitere a certificatelor de origine va fi finalizată anul acesta?

Tánczos Barna: Da, cu siguranţă.

ecologic: Cum vedeţi viitorul sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului în România, viitorul OIREP-urilor şi al OTR-urilor?

Tánczos Barna: Este un sistem funcţional, cu derapaje care trebuie controlate şi eliminate, care duc la sancţiuni dure, la dosare penale şi condamnări. De aceea trebuie păstrat un echilibru şi eliminate acele portiţe care le permit unora să folosească sistemul pentru altceva decât scopul primordial. Astfel a fost modificată şi legislaţia, au fost impuse condiţii de acces în sensul creării unor garanţii certe pentru aceia care vor să facă bani din acest sistem.

Sistemul Informatic de Asigurare a Trasabilităţii Deşeurilor (SIATD) este în continuă dezvoltare şi va putea să ofere o imagine de ansamblu şi să implementeze aceste reguli noi de garantare şi de eliminare a jucătorilor din piaţă care nu prezintă suficientă seriozitate şi care încearcă să ocolească legea atunci când este vorba despre preluarea responsabilităţii, declararea cantităţilor, asigurarea principiului de „end-of-waste“, motiv pentru care aşteptăm finalizarea discuţiilor din Parlament şi probabil cel târziu în luna martie a.c. vor fi operate şi modificările de rigoare la ordonanţa de urgenţă.

ecologic: Ce ne puteţi spune despre Clearing House? Aţi avut consultări cu OIREP-urile pe această temă? Care este stadiul consultărilor şi cum va fi această construcţie? Va fi un instrument exclusiv al producătorilor sau Ministerul îşi va asuma şi el un anumit rol?

Tánczos Barna: Nu cred în sistemele gestionate exclusiv de către producători pentru că am văzut din propria experienţă că anumiţi jucători încearcă să înşele statul român, de aceea un sistem trebuie gestionat de instituţiile statului. Negocierile continuă, dar trebuie să finalizăm discuţiile din Parlament pentru a nu ajunge în situaţia în care noi îi aşteptăm pe producători sau pe reprezentanţii OIREP-urilor la discuţii şi cu o oră înainte ei sunt implicaţi în activităţi de lobby în Parlament pentru a opera anumite modificări şi facilităţi în procesul legislativ prin modificarea ordonanţei. De aceea finalizăm cât se poate de repede aprobarea ordonanţei şi continuăm discuţiile.

ecologic: De mulţi ani OIREP-urile contribuie cu sume substanţiale la desfăşurarea unor acţiuni de informare şi educare, bani care ajung la primării şi ADI-uri. Aceasta este o soluţie sau credeţi că sumele ar fi mai bine folosite în campanii naţionale de informare?

Tánczos Barna: Nu cred că împiedică nimeni OIREP-urile şi producătorii să organizeze campanii paralele cu cele organizate de primării. În prezent Ministerul Mediului are o campanie naţională de conştientizare şi informare, dar orice altă campanie, indiferent de unde pleacă, ajută.

ecologic: Se spune că garanţia de 500.000 lei impusă micilor colectori îi va scoate pe mulţi din sistem. Credeţi că este un lucru bun pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare?

Tánczos Barna: Am stabilit modificarea [garanţiei, n.r.]. Principiul este să existe o garanţie procentuală proporţională cu activitatea, iar această modificare va fi operată în legislaţie de Parlament.

ecologic: Cred că sunteţi de acord cu mine că marea problemă a deşeurilor municipale este neimplicarea primăriilor în tot acest efort care trebuie să fie unul naţional. Credeţi că doar investiţiile mari pe care le faceţi în insulele ecologice şi rampele pentru aport voluntar vor reuşi să schimbe mentalitatea primarilor?

Tánczos Barna: Nu cred că putem arăta cu degetul doar către primari. Avem şi producători iresponsabili şi organizaţii care preiau responsabilitatea şi încearcă să găsească portiţe în legislaţie. Totodată avem şi cetăţeni iresponsabili care aruncă deşeurile pe toate străzile, drumurile, râurile. Deci este o vină comună, a tuturor celor care sunt implicaţi în astfel de activităţi. Cu siguranţă rolul primarilor este unul uriaş şi chiar dacă mi s-a reproşat că vrem să transformăm primarii în gunoierii ţării, eu cred că de acolo, de pe plan local, se pot schimba foarte multe lucruri.

ecologic: Aveţi în vedere creşterea valorii taxei pentru depozitare? Dacă da, care va fi valoarea ei? Credeţi că ar trebui să fie mai mare decât costul reciclării?

Tánczos Barna: Da, avem această intenţie şi o vom face într-un timp foarte scurt. Da, absolut, taxa trebuie să aibă o valoare mai mare decât costul reciclării. Eu cred că nu trebuie să descurajăm printr-o taxă mică activitatea de reciclare cu costurile crescute şi cu preţul energiei care a fost majorat semnificativ. Trebuie să fim conştienţi că pe piaţă – datorită mai multor alternative – foarte mulţi vor vrea să găsească varianta mai ieftină. De aceea taxa de depozitare sau de economie circulară, cum se numeşte ea, nu poate să fie mai mică decât costul reciclării.

ecologic: Referitor la deşeurile electrice şi electronice se pare că suntem fruntaşi în Uniunea Europeană la colectare şi este un lucru minunat.

Tánczos Barna: Vom verifica atent dacă cifrele sunt corecte, dar informaţia îmi dă de gândit pentru că eficienţa crescută este uneori cam dubioasă.

ecologic: Se discută mult în România de responsabilitate în domeniul deşeurilor: a producătorilor, a cetăţenilor, a primarilor. Dar există conform legii şi o răspundere ministerială. După toate modificările legislative pe care le-aţi iniţiat şi susţinut în domeniul deşeurilor, sunteţi dispus să vă asumaţi o parte din vină în cazul neîndeplinirii obiectivelor europene din acest sector?

Tánczos Barna: Am spus şi mai devreme şi repet: vina este una comună, a tuturor părţilor implicate, inclusiv a Ministerului, dacă ţintele nu sunt realizate. Înseamnă că nu am avut măsuri suficient de dure, suficient de bine implementate, că nu am eliminat derapajele din piaţă şi nu am reuşit să îi determinăm pe cei care au aceste obligaţii să şi le îndeplinească aşa cum trebuie.

ecologic: Este clar că sunt prea mulţi urşi în România, iar vânătoarea nu este o soluţie. De ce nu pot fi relocaţi o parte din urşi în alte ţări, cum ar fi Franţa, Germania, chiar şi Austria? Dacă tot ne-au luat pădurile, cred că pot lua şi o parte din urşi…

Tánczos Barna: Aceste ţări ne-au răspuns textual că nu doresc să primească exemplare de urşi din România. Ţările care au eliminat complet populaţia de urşi bruni nu mai vor să o reintroducă în natură pentru că reprezintă un pericol la adresa turiştilor şi fermierilor, nu mai doresc o astfel de specie în lanţul trofic.

ecologic: Deci România va fi obligată să rezolve singură această problemă?

Tánczos Barna: Fiecare stat membru care gestionează o populaţie semnificativă de urşi bruni implementează directiva în limitele prevăzute de legislaţia europeană şi găseşte soluţii naţionale pentru rezolvarea problemei şi acest lucru trebuie să facă şi România. În anul 2021 am găsit această soluţie de intervenţie imediată pentru a reduce riscurile şi pentru a elimina animalele periculoase care atacă oamenii şi gospodăriile. Cred că este un sistem funcţional.

Statistica naţională arată că peste 80% din intervenţii sunt de alungare, 10% de relocare, iar restul procentelor înseamnă intervenţie prin extragerea exemplarului periculos şi nu s-a făcut un măcel în pădurile din România, aşa cum unii au încercat să afirme cu doi ani în urmă.

Anul trecut am venit cu următorul pas şi am aprobat prin ordin de ministru pentru prima dată după 2016 o cotă de prevenţie şi intervenţie de 220 exemplare, din care 140 de prevenţie, iar acest lucru este prevăzut de lege ca obligaţie a Ministerului Mediului pentru a reduce conflictele om-urs. Anul acesta vor fi finalizate studiile cu privire la populaţia de urşi din România şi se va face următorul pas, în care se vor implementa celelalte măsuri din planul de management aprobat la nivel de minister.

ecologic: Prin PNRR intenţionaţi să organizaţi o campanie uriaşă de împădurire la nivel naţional. Din datele pe care le aveţi până în prezent credeţi că există un interes din partea cetăţenilor şi a autorităţilor pentru această campanie?

Tánczos Barna: Mă aşteptam la un interes mult mai mare, iar după mai bine de două luni de la lansarea programului s-ar fi putut mult mai bine. Tocmai de aceea pornim o campanie de mediatizare şi de informare a cetăţenilor şi unităţilor administrativ-teritoriale. Toate judeţele şi localităţile din ţară vor fi străbătute de colegii mei secretarii de stat în următoarele două luni de zile şi concomitent şase persoane vor participa la acţiuni de informare, mediatizare, conştientizare în cadrul acestui program. Trebuie să ajungem în fiecare sat, la autorităţile publice locale şi la fermierii care sunt potenţialii beneficiari ai acestui program.

Avem peste 5.000 de solicitări pentru împădurire în comparaţie cu programele anterioare. Este o realizare uriaşă, dar suntem departe de 56.000 hectare, motiv pentru care trebuie să intensificăm activitatea de mediatizare.

ecologic: Anul trecut a intrat în vigoare un act normativ cu privire la fosele septice. Care sunt semnalele pe care le aveţi aici? Primăriile şi-au îndeplinit obligaţiile de a raporta la Administraţia Naţională Apele Române numărul şi tipul foselor septice?

Tánczos Barna: Sunt foarte multe primării care au respectat legea şi au făcut inventarul foselor septice şi soluţiilor individuale adecvate. Trebuie spus că aşa cum sunt menţionate în actul normativ constituie un punct de plecare serios.

Avem un plan de control la Administraţia Naţională Apele Române şi la Gărzile de Mediu, dacă într-adevăr toate primăriile au respectat acest termen şi dacă avem inventarul naţional al soluţiilor individuale.

De asemenea în cursul acestui an încep verificările şi la persoanele fizice care nu s-au racordat la sistemele de canalizare şi care spun că au soluţii adecvate individuale.

Este o problemă naţională foarte mare şi de aceea în acest domeniu este nevoie de acţiuni concrete, fără compromisuri.

Avem finanţare pentru unităţile administrativ-teritoriale inclusiv pentru astfel de sisteme individuale şi este pentru prima dată când aglomerările mai mici de 2.000 de locuitori primesc finanţare prin PNRR pentru a dezvolta astfel de sisteme individuale şi nu va mai fi nici o scuză din partea nimănui ca în secolul XXI să nu se rezolve problema apei menajere.

ecologic: Sunt localităţi unde nu există reţele de apă şi canalizare, iar oamenii sunt destul de săraci şi au toaletele în fundul curţii. Ce se va întâmpla cu ei, vor fi ajutaţi?

Tánczos Barna: Avem finanţare pentru primării pentru a realiza aceste sisteme individuale adecvate. Acolo unde există conductă de apă, acces la apă potabilă, la cantităţi mari de apă pentru a avea o gospodărie corectă, clar este nevoie de canalizare sau de sisteme individuale adecvate.•