Deputaţii europeni au aprobat pe 16 septembrie 2020 introducerea unei taxe pentru ambalajele din plastic nereciclate şi au solicitat Consiliului European să adopte rapid măsuri pentru declanşarea procesului de ratificare în parlamentele naţionale. Taxa pe plasticul nereciclat va intra în vigoare peste numai o lună, însă deocamdată modul ei de aplicare ridică multe întrebări pe care reciclatorii, producătorii şi comercianţii din România încearcă să le clarifice cu autorităţile statului.● ecologic
Taxa pe plasticul nereciclat, care intră în vigoare din primele zile ale anului 2021, va fi direct proporţională cu cantitatea deşeurilor de ambalaje din plastic nereciclate generată în fiecare stat membru al Uniunii Europene şi deşi se vrea a fi mai mult un stimulent pentru reducerea acestor fluxuri de deşeuri, va aduce totuşi la bugetul european între 6 şi 8 miliarde euro anual.
Din primele date ţara noastră va avea de plătit anul viitor cam 200 milioane de euro. Spre deosebire de multe alte ţări europene, în România nu se ştie mai nimic de această taxă. Despre ce plastic e vorba? Care va fi de fapt cantitatea de plastic ce nu va fi penalizată, cea care intră sau cea care iese pe porţile reciclatorilor? Şi cine va plăti în final aceşti bani? Producătorii? Comercianţii? Cetăţenii?
Pentru a clarifica măcar o parte din multele necunoscute, Coaliţia pentru Economie Circulară a organizat pe 2 noiembrie a.c. webinarul „Taxa de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate – impact şi posibilităţi de implementare“ la care a participat şi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară, a semnalat în deschiderea evenimentului pericolul pe care îl poate aduce noua taxă dacă nu îşi atinge scopul pentru care a fost introdusă. „Nu cred că pentru lipsa de performanţă în acest domeniu trebuie să răspundă doar producătorii, fiindcă ei nu pot fi făcuţi răspunzători de modul în care se colectează deşeurile la nivel local. Colectarea la grămadă sau cea pe două fracţii nu va ajuta la creşterea cantităţilor de plastic reciclate fiindcă ele ajung mai mult la gropile de gunoi“, a declarat Constantin Damov.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că în mod sigur taxa nu va fi plătită din bugetul de stat aşa cum se procedează în alte ţări europene. „Calculele spun că România va plăti în 2021 pentru taxa pe plasticul nereciclat între 100 şi 300 milioane euro şi toată lumea se întreabă cine va plăti aceşti bani. Eu pot să vă spun că asta depinde de oficialităţi şi de operatorii din industrie. Aveţi perfectă dreptate, la gropile de gunoi sunt cantităţi uriaşe de plastic nereciclat şi din cele 6 miliarde de sticle de plastic folosite anual în ţara noastră foarte puţine ajung să fie reciclate. Presiunea pe bugetul naţional este imensă acum, în perioada COVID, şi de aceea ministerul nu poate suporta această taxă. Vor trebui luate decizii radicale, iar Legea privind sistemul garanţie-depozit este doar prima dintre acestea“, a precizat Mircea Fechet.
Cristian Lazăr, managing partner al companiei GreenPoint Management, a subliniat necesitatea creşterii valorii taxei de depozitare: „nu ştim încă în ce mod va fi implementată taxa de către minister, dar ea sigur trebuie coroborată cu o creştere a taxei de depozitare a deşeurilor în amestec; pentru taxa pe plastic nu ar trebui să fie o altă presiune asupra sistemului de preluare de responsabilităţi“.
Webinarul a continuat câteva ore, timp în care reprezentanţii comercianţilor, reciclatorilor şi producătorilor au dezbătut problematica taxei pe plastic, fără a primi însă de la autorităţi răspunsurile aşteptate.●