Eco-Rom Ambalaje susține cu tărie poziția EXPRA (The Extended Producer Responsibility Alliance) cu privire la țintele obligatorii de colectare separată pentru toate materialele de ambalare stabilite prin proiectul de Regulament pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje propus de Comisia Europeană.
Pe măsură ce dezbaterea privind propunerea de Regulament pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR) avansează, organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor (Producer Responsibility Organizations – PRO), membre EXPRA, reafirmă importanța vitală a colectării și sortării eficiente a deșeurilor de ambalaje, inclusiv a unei infrastructuri cuprinzătoare, pentru a stimula economia circulară. Cu toate acestea, considerăm că amendamentul 272 privind colectarea separată obligatorie de 90% pentru toate materialele de ambalare, prezentat de Parlamentul European în poziția sa de negociere din 22 noiembrie 2023, ar trebui să fie ignorat în favoarea unor măsuri mai simple și mai eficiente. Înainte de trialogul pe tema PPWR, PRO-urile europene fac apel să fie luate în considerare consecințele obiectivelor obligatorii de colectare respectiv mai multe măsuri alternative adecvate.
Avem nevoie de o țintă de colectare separată?
Proiectul PPWR are deja obiective de reciclare stabilite la art. 46. Pentru a îndeplini aceste obiective, PRO-urile sunt deja obligate să respecte cerințe menite să asigure colectarea și sortarea suficientă a deșeurilor de ambalaje. Ca atare, ținte suplimentare de colectare separată nu vor genera, prin ele însele, o colectare mai mare. Mai degrabă, combinația dintre diferite pârghii concrete va îmbunătăți colectarea generală la nivelul Uniunii Europene, deoarece există deja măsuri alternative mai eficiente.
În schimb, eforturile de a îndeplini obiectivele existente trebuie să fie însoțite de aplicarea cu fermitate a pârghiilor atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, pentru a se asigura că se realizează progresul necesar. În prezent, așa cum s-a subliniat în ultimul raport de avertizare timpurie al Comisiei Europene privind deșeurile, acest lucru nu este valabil în toate țările.
Provocări cu o țintă de colectare separată
Introducerea unui obiectiv de colectare separată nu a făcut parte din evaluarea de impact a Comisiei pentru PPWR și, prin urmare, rezultatul măsurii nu a fost evaluat în mod corespunzător. Importanța unei evaluări complete crește odată cu ambiția țintei, care este extrem de mare, de 90% pentru fiecare tip de material. În plus, este dificil să se evalueze impactul și fezabilitatea îndeplinirii obiectivelor până când nu este definită metodologia de calcul.
Posibile provocări legate de impunerea obiectivelor de colectare separată:
• Îndeplinirea. Este dificil de imaginat cum ar fi posibilă o colectare separată de 90% pentru o serie de materiale diferite, inclusiv plastic și metal, chiar și în condiții optime. Ar fi necesar ca toți cetățenii să poată identifica și sorta corect toate deșeurile de ambalaje și să facă acest lucru aproape fără excepție, tot timpul, peste tot. Doar cele mai performante sisteme de garanție-returnare (Deposit Return System – DRS), în care anumite articole sunt ușor de identificat și unde există un stimulent financiar pentru returnarea ambalajului, ating rate de colectare de aproximativ 90%.
• Utilizarea obligatorie a colectării separate. Pentru a atinge niveluri atât de ridicate de colectare, colectarea separată de către cetățeni ar trebui să fie mandatată în mod specific atât la domiciliu, cât și în afara acestuia. De asemenea, ea ar trebui să devină obligatorie în birouri, restaurante, hoteluri și baruri. Pentru a atinge niveluri de colectare de 90%, vor trebui implementate sancțiuni mari și alocate resurse semnificative pentru aplicarea acestor cerințe. Chiar și atunci când sunt asigurate pe deplin resursele necesare, implementarea va fi o provocare sau va fi chiar imposibilă în multe scenarii, cum ar fi acolo unde sunt folosite containere publice stradale.
• Impact asupra sistemelor de colectare. Ar trebui să existe o reproiectare completă a sistemelor de colectare la nivel național, care ar putea devia resursele de la alte intervenții importante efectuate de PRO-uri, cum ar fi creșterea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor, reciclabilitatea ambalajelor respectiv sortarea și pre-tratarea inovatoare a deşeurilor de ambalaje. O strategie pentru atingerea unor niveluri atât de ridicate de colectare nu a fost încă elaborată și, prin urmare, nici impactul acesteia nu a fost încă evaluat, inclusiv asupra obiectivelor mai largi ale politicii economiei circulare.
• Calitatea materialului colectat. Uneori, cetățenilor li se cere să plaseze ambalajele reciclabile în fracția reziduală în scenariile în care acestea ar putea dăuna reciclării, de exemplu ambalajele puternic contaminate cu deșeuri alimentare. Poate apărea o tendință de a plasa aceste articole contaminate în infrastructura de colectare separată dacă utilizarea lor este obligatorie și nerespectarea este însoțită de amenzi mari, de tipul celor care se impun în astfel de situații. Acest lucru ar dăuna ambițiilor privind reciclarea de înaltă calitate.
• Monitorizarea. Ar trebui utilizate resurse semnificative pentru a măsura îndeplinirea obiectivelor de colectare separată. În funcție de metodologia selectată, aceasta va include probabil eșantionarea extinsă a fluxurilor de intrare către centrele de sortare și ajustări pentru a lua în considerare contaminarea în interior și pe ambalaje, cum ar fi umiditatea și contaminarea alimentelor.
• Proporționalitatea. Modificarea propusă prin PPWR nu abordează situațiile specifice în care pot fi necesare derogări de la cerințele de colectare separată. Aceste derogări pot fi într-adevăr necesare atunci când statele membre pot demonstra că alte metodologii de colectare conduc la rezultate mai bune. O țintă de colectare separată de 90% fără capacitatea de a utiliza ambalajele colectate prin derogări specifice riscă să stimuleze trecerea la sisteme de colectare mai puțin eficiente, cu rate de captare mai mici în unele cazuri.
Relația dintre colectarea separată și reciclare
Creșterea colectării separate rămâne coloana vertebrală pentru îmbunătățirea reciclării – cu toate acestea, toate elementele lanțului valoric trebuie luate în considerare pentru un sistem optimizat.
Până în 2030 toate ambalajele vor fi reciclabile, ceea ce înseamnă că producătorii și reciclatorii vor fi obligați să îmbunătățească reciclabilitatea ambalajelor și să dezvolte noi tehnologii de sortare pentru a obține o contribuție semnificativă la îndeplinirea obiectivelor de reciclare. PRO-urile vor optimiza lanțul valoric al ambalajelor în ansamblu – inclusiv toate etapele de colectare, sortare, pre-tratare și reciclare pentru a îndeplini obiectivele de reciclare. O vedere izolată asupra țintelor de colectare separată nu este eficientă.
Pe de altă parte, stabilirea unui obiectiv suplimentar de colectare poate încuraja efecte secundare nedorite. De exemplu, atunci când o țintă de colectare separată este mai mare decât ar fi necesar pentru a îndeplini ținta de reciclare, există riscul ca centrele de sortare să aleagă redirecționarea unor fluxuri cu valoare mai mică către valorificarea prin incinerare cu recuperare de energie atunci când aceasta este mai ieftină decât reciclarea și acolo unde acest material reciclat nu este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor. Aceasta reprezintă un risc în primul rând pentru materialele plastice.
Neconcordanțe între țintele de colectare separată și alte prevederi ale PPWR
Este important ca orice obiectiv de colectare separată să se alinieze cu alte cerințe din PPWR. Aceasta include ținte privind rata de reciclare, dar și alte prevederi.
De exemplu, nu este clar de ce ar mai fi necesare elementele DRS ale PPWR dacă ar fi îndeplinite rate de colectare separată de 90%; după cum s-a menționat anterior, acesta este nivelul pe care îl atinge un DRS de înaltă performanță.
Modificarea propusă de Parlamentul European pentru a capta orice ambalaje rămase în deșeurile reziduale ar părea, de asemenea, redundantă. În plus, dacă doar 10% din ambalaje, sau mai puțin, rămân în fracția reziduală, captarea oricărui procent semnificativ din aceasta ar fi o provocare din punct de vedere tehnic, precum și foarte costisitoare din cauza cerințelor de cheltuieli de capital și a cantităților mici la care se raportează costul total. De asemenea, cel mai probabil nu ar mai fi necesare propuneri privind acoperirea costurilor aferente gestionării deșeurilor abandonate.
Soluții alternative pentru creșterea ratelor de colectare separată
Există modalități mai eficiente de a crește colectarea separată și de a ne asigura că ambalajele sunt sortate eficient pentru reciclare. Acestea includ, dar nu se limitează la:
• consolidarea campaniilor de comunicare și educare pentru cetățeni cu privire la utilizarea sistemelor de colectare separată, deoarece comportamentul acestora rămâne esențial pentru o colectare separată eficientă;
• implementarea obiectivelor de reciclare existente. Obiectivele de reciclare pentru 2030 stabilite prin PPWR vor necesita o colectare sporită în multe țări europene pentru a putea fi îndeplinite. Dacă acestea sunt îndeplinite, vor fi realizate creșteri semnificative ale colectării. Ar rezulta, probabil, creșteri mai mari ale colectării dacă resursa necesară pentru implementarea și monitorizarea obiectivelor de colectare separată este în schimb utilizată în țările care sprijină îndeplinirea obiectivelor în vigoare, utilizând măsuri de aplicare acolo unde este necesar;
• dezvoltarea modelelor bazate pe principiul „Plătește pentru cât arunci“ pentru deșeurile reziduale pentru a stimula cetățenii să economisească taxele de eliminare printr-o sortare mai bună, asigurându-se în același timp că nu are de suferit calitatea colectării separate.
Concluzii:
• introducerea unui obiectiv de colectare separată de 90% pentru toate tipurile de ambalaje nu a făcut parte din evaluarea de impact a Comisiei Europene pentru PPWR și ca urmare impactul măsurii nu a fost evaluat corespunzător. Este dificil de evaluat fezabilitatea atingerii unui astfel de obiectiv.
• PRO-urile sunt deja obligate să asigure atingerea obiectivelor de reciclare, necesitând optimizarea respectiv colectarea, sortarea și pre-tratarea suficientă a deșeurilor de ambalaje.
• Ar trebui să existe o reproiectare completă a sistemelor de colectare la nivel național, care ar necesita utilizarea de resurse semnificative și, probabil, devierea acestora de la alte intervenții importante efectuate de PRO-uri privind sortarea sau reciclarea.
• Chiar și atunci când s-ar asigura toate resursele necesare, implementarea unui obiectiv de colectare separată de 90% va fi o provocare sau chiar imposibilă în multe scenarii, cum ar fi în cazul în care se folosesc containere publice stradale.
• Există modalități mai eficiente de a crește colectarea separată și de a se asigura că ambalajele sunt sortate în mod eficient pentru reciclare prin consolidarea campaniilor de comunicare și educație, implementarea obiectivelor de reciclare existente sau dezvoltarea modelelor bazate pe principiul „Plătește pentru cât arunci“.• Eco-Rom Ambalaje
***
Eco-Rom Ambalaje implementează cu succes obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (REP) pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje în România de peste 20 de ani, fiind prima organizație autorizată în acest scop de autoritatea centrală pentru protecția mediului (www.ecoromambalaje.ro).
Eco-Rom Ambalaje este membră fondatoare EXPRA, cea mai importantă organizație internațională de REP, înființată în anul 2013 și care astăzi cuprinde 32 de sisteme de valorificare inclusiv prin reciclare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje din 30 de țări.
EXPRA acționează ca voce autoritară și platformă a politicii comune reprezentând interesele tuturor organizațiilor membre și ale industriei responsabile, fiind deținute/coordonate de aceasta și funcționând pe baze non-profit (www.expra.eu).
