Incertitudinea şi imprevizibilitatea sunt termenii care definesc poate cel mai bine viaţa noastră de acum. Un val de frică de proporţii apocaliptice a lovit întreaga omenire.
Oamenii s-au confruntat de-a lungul timpului cu multe nenorociri, cu molime, cu războaie, cu dezlănţuiri ale furiei naturii pe care noi, cei de acum, nici nu ni le putem imagina, dar niciodată cu o frică îngrozitoare la nivel planetar. Iar în faţa acestui inamic, incomparabil mai puternic şi mai rezistent decât coronavirusul însuşi, nu ne putem apăra cu vaccinuri, pastile, sloganuri sau promisiuni deşarte.
În prezent toate statele lumii încearcă din răsputeri să-şi revină din şocul prin care au trecut, când un sistem economic extrem de fragil, construit în zeci de ani s-a făcut praf în numai două luni. Mii de vapoare cu marfă au rămas ancorate în larg nemaiputând intra în porturi, transportul rutier şi cel de pe calea ferată s-au oprit, milioane de întreprinderi şi-au închis porţile şi o mulţime de oameni au rămas fără slujbe.
Pentru noi, românii, prezentul este un vis urât, din care ştim însă că nu ne vom mai trezi singuri. Fiindcă acum facem parte dintr-o familie de state europene care demonstrează că are voinţa şi puterea de a depăşi în timp scurt criza actuală. Apartenenţa la Uniunea Europeană este de fapt acum şansa noastră de revenire economică şi socială. Iar programul lansat de Comisia Europeană prin care România va primi pentru susţinerea măsurilor de ieşire din criză 33 miliarde de euro este un ajutor la care alte ţări din afara Uniunii nici nu visează. Nu ştiu dacă aceşti bani sunt suficienţi pentru a acoperi nevoile pe care le avem, dacă ei vor fi cheltuiţi cu folos ori vor fi risipiţi, sau câţi vor ajunge prin buzunarele acoliţilor puterii. Ceea ce cred însă că este extrem de important este mesajul adresat poporului român de Comisia Europeană prin această alocare de fonduri în mare parte nerambursabile: un mesaj de unitate şi solidaritate a statelor europene în faţa valului de frică ce a lovit întreaga omenire.● Matei Dumitru