Milioanele de produse cumpărate în campaniile de reduceri de tip Black Friday vin cu o cantitate de ambalaje pe care România nu reușește să o măsoare separat și pe care sistemul de gestionare a deșeurilor o recuperează cu dificultate. O analiză a Asociației ECOTECA pune în legătură amploarea cumpărăturilor, risipa de materiale și noile reguli europene împotriva supraambalării. Într-o țară care raporta o rată de reciclare a ambalajelor de numai 41% pentru 2023, cutiile prea mari devin o problemă care continuă mult după livrare.
O cutie mult prea mare pentru produsul pe care îl conține înseamnă material consumat inutil, spațiu ocupat la transport și un deșeu suplimentar de gestionat. Hârtia mototolită sau folia cu bule pot proteja marfa, dar nu justifică orice diferență dintre dimensiunea produsului și cea a coletului. La scara marilor campanii comerciale, alegerea ambalajului devine o decizie cu efecte asupra întregului sistem de deșeuri.
Infograficele „Supraambalarea și Black Friday”, realizate de Asociația ECOTECA în noiembrie 2026, urmăresc tocmai această parte mai puțin vizibilă a cumpărăturilor: câte ambalaje punem în circulație, cât reușim să recuperăm și ce se va schimba prin legislația europeană.
Milioane de produse într-o singură zi
Dimensiunea campaniilor de reduceri se vede în bilanțul eMAG pentru 6 noiembrie 2026: peste 4,1 milioane de produse comandate de peste 714.000 de clienți, cu o valoare totală a comenzilor de peste 1,041 miliarde lei. Numărul produselor a crescut cu aproximativ 17% față de ediția precedentă, potrivit companiei.
Aceste cifre nu pot fi transformate automat în număr de colete sau în tone de carton și plastic. O comandă poate reuni mai multe produse, iar statisticile comerciale includ și servicii. Datele disponibile nu permit calcularea cantității de ambalaje generate exclusiv de Black Friday în România. Ele arată însă amploarea activității comerciale în care se decid dimensiunea cutiilor și cantitatea materialelor de protecție.

Peste 2,5 milioane tone de ambalaje pe piața românească
Problema depășește cu mult o campanie de reduceri. În Uniunea Europeană, în 2024 au fost generate 81,5 milioane de tone de deșeuri de ambalaje, echivalentul a 181 kg pe locuitor, cu 3,2 kg peste nivelul din 2023. Hârtia și cartonul au reprezentat 40,8% din total, iar plasticul, 19,9%, potrivit Eurostat. Aceste cantități provin din întreaga economie, inclusiv din industrie și comerț, fără o evidență separată pentru livrările online.
În România, o analiză ECOTECA publicată după realizarea infograficelor, pe baza datelor Administrației Fondului pentru Mediu, indică 2.564.353 tone de ambalaje introduse pe piață în 2025. Dintre acestea, aproximativ 806.566 tone au fost ambalaje din hârtie și carton, iar circa 526.800 tone au fost ambalaje din plastic. Nici aceste date nu separă comerțul online de celelalte activități economice.
Capacitatea de recuperare rămâne mult în urma cantităților puse în circulație. Pentru România, Eurostat indică o rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 41%, aferentă anului 2023, printre cele mai mici din UE. Până la obiectivul european de minimum 70% în 2030, diferența este de 29 de puncte procentuale.
Ambalaje reciclabile într-un sistem dominat de depozitare
Datele reunite de ECOTECA arată și dificultățile sistemului în care ajung deșeurile din gospodării. Potrivit datelor din 2022, din proiectul Planului Național de Gestionare a Deșeurilor citat în infografice, 74% din deșeurile municipale colectate erau depozitate. Proporția se referă la deșeurile municipale în ansamblu, nu exclusiv la ambalaje sau la colete.
Pentru 2025, ECOTECA estimează reciclarea deșeurilor municipale la aproximativ 18%, într-un interval de 17,7–18,5%. Este o estimare a organizației, care indică o distanță mare față de ținta europeană pentru 2025: minimum 55% pentru pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale.
Dincolo de procente, documentația PNGD citată de ECOTECA semnalează probleme concrete: autoritățile locale aplică rar sancțiuni pentru nerespectarea separării la sursă și există situații în care fracțiile colectate separat sunt amestecate. Un material reciclabil are nevoie de un traseu funcțional până la instalația care îl poate recupera. Posibilitatea tehnică a reciclării nu înlocuiește colectarea separată și controlul modului în care sunt gestionate deșeurile.
Spațiul gol are un cost
Supraambalarea privește atât cantitatea de material, cât și volumul folosit inutil. Un reper prezentat de ECOTECA provine din Franța: o întrebare parlamentară publicată în ianuarie 2020 cita Consiliul Național al Ambalajului și un studiu DS Smith potrivit căruia spațiul gol reprezenta, în medie ponderată, 43% din volumul ambalajelor din carton analizate. Este un reper istoric din industrie, nu o măsurătoare a coletelor livrate în România.
Volumul excedentar ocupă loc în depozite și în vehicule, chiar dacă este umplut cu hârtie sau plastic. Dimensionarea mai atentă a cutiei poate reduce simultan materialele folosite și spațiul necesar transportului, cu păstrarea protecției produsului. Prevenirea acestei risipe începe în momentul pregătirii comenzii, cu mult înainte ca ambalajul să ajungă în recipientul de colectare.

Limita de 50% vine cu un calendar precis
Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cunoscut ca PPWR, se aplică din 12 august 2026, dar cerințele sale au termene diferite. Articolul 24 stabilește un maximum de 50% spațiu gol pentru ambalajele de comerț electronic, grupate și de transport vizate. Hârtia de umplutură, pernele de aer și folia cu bule se includ în spațiul gol. Obligația se aplică de la 1 ianuarie 2030 sau la trei ani de la intrarea în vigoare a actelor privind metodologia de calcul, dacă această dată este ulterioară. Există exceptări, inclusiv pentru ambalajele de vânzare folosite direct la expediere și cele reutilizabile din sisteme de reutilizare, supuse cerințelor de minimizare.
Din 2030, articolul 10 cere reducerea greutății și volumului ambalajelor la minimum necesar funcționalității lor. Separat, statele trebuie să reducă deșeurile de ambalaje pe locuitor față de 2018 cu cel puțin 5% până în 2030, 10% până în 2035 și 15% până în 2040.
Prevenirea are nevoie de finanțare și control
În recomandările formulate în 2023 pentru revizuirea legislației europene, ECOTECA a propus limite măsurabile pentru ambalaje, standarde actualizate și raportare publică verificabilă. Organizația a susținut și alocarea a cel puțin 10% din bugetul schemelor de răspundere extinsă a producătorului pentru reutilizare și ecodesign. Această alocare este o propunere a ECOTECA, distinctă de obligațiile introduse prin PPWR.
Pentru România, reducerea supraambalării ar diminua presiunea asupra unui sistem care recuperează deja prea puțin. Comercianții pot interveni asupra dimensiunilor și materialelor înainte de expediere, în timp ce autoritățile trebuie să asigure colectarea separată și verificarea traseului deșeurilor. A trimite o cutie inutil de mare și a lăsa rezolvarea problemei exclusiv în sarcina clientului înseamnă a muta costul unei decizii comerciale în gospodării și în serviciile de salubritate.
Black Friday se măsoară în vânzări și produse comandate. Bilanțul său ar trebui să includă și materialele folosite pentru livrare, cantitățile evitate și ambalajele recuperate efectiv. Abia atunci am putea vedea cât din eficiența promisă de comerțul online se păstrează după deschiderea coletului.• ecologic

