Amenzile pentru depozitarea deşeurilor
golesc bugetele primăriilor

Dacă vă întrebaţi unde se duc taxele şi impozitele pe care le plătiţi anual autorităţilor locale, de ce oraşele României arată ca după război sau de ce utilităţile uzuale, cum ar fi reţelele de apă potabilă sau de canalizare, lipsesc în zonele rurale ale României, ar trebui să ştiţi că o mare parte dintre aceşti bani ajung sub fomă de taxe şi contribuţii la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) pentru proasta gestionare a deşeurilor municipale. Şi dacă aţi dori, ca simplu contribuabil, să aflaţi de la AFM ce amenzi a plătit primăria dumneavoastră pentru depozitarea deşeurilor nu veţi afla, pentru că ele intră sub incidenţa secretului fiscal.• Matei Dumitru

Toate localităţile din România ar fi trebuit să îşi rezolve problema gestionării deşeurilor municipale. Şi nu de ieri sau de azi, ci de mulţi ani. În lipsa implementării unor sisteme de colectare separată, dar şi a unor programe serioase de educare a populaţiei, bugetele primăriilor se golesc în fiecare an în urma taxelor pe care trebuie să le facă pentru depozitarea deşeurilor.Principala taxă este cea numită „contribuţie pentru economia circulară“. Ea are acum o valoare de 80 lei pentru fiecare tonă de deşeuri care ajunge la gropile de gunoi şi va creşte în viitorul apropiat la 160 lei/tonă, după cum a declarat în urmă cu câteva zile ministrul Mediului, Barna Tánczos.

La taxa pentru economia circulară se adaugă o alta, numită contribuţie pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare. Acest obiectiv era de 25% în 2017 şi de 35% în 2018. Din anul 2019 acest obiectiv de deviere de la depozitare a fost stabilit de AFM la 45%.

Toate datele referitoare la cele două taxe ar trebui să fie publice. Pentru că toţi aceşti bani sunt de fapt o parte din impozitele pe care noi le plătim an de an. Şi fiecare dintre noi ar trebui să afle cât ne costă incompetenţa primarului pe care l-am ales. Administraţia Fondului pentru Mediu nu are însă nici un interes. Anul viitor vin alegerile şi nici un partid politic nu vrea să îşi atragă duşmănia primarilor…

De aceea datele referitoare la taxa pentru economia circulară nu sunt defalcate pe unităţi administrativ teritoriale şi sunt înregistrate la Administraţia Fondului pentru Mediu la grămadă. Cum ajung şi deşeurile la gropile de gunoi, tot la grămadă.

Potrivit răspunsului AFM la cererea noastră, instituţia a încasat din contribuţia pentru economia circulară: 231.179.151,08 lei în anul 2020, 334.086.844,39 lei în 2021 şi 309,484.352,36 lei.

Cât despre datele cu privire la taxa de deviere de la depozitare, nici ele nu sunt înregistrate pe primării, ci pe judeţe.

Vă prezentăm în continuare aceste date aşa cum ne-au fost transmise de Administraţia Fondului pentru Mediu. Sunt doar sumele pe care primăriile consideră că le au de plătit către AFM. (vezi Tabel)

Nu ştim dacă cifrele au fost verificate şi eventual contestate de AFM, aşa cum procedează instituţia cu mare celeritate în cazul tuturor agenţilor economici. Cum nu vă putem spune nici dacă aceste sume au fost achitate sau nu. Şi asta pentru că deşi vorbim de fonduri publice, ele intră în banca Ministerului Mediului cu statutul de secret fiscal.

Accesul la date este foarte important pentru dezvoltarea comunităţilor. Doar având aceste informaţii oamenii pot înţelege cât de importantă este implicarea lor în realizarea unui sistem funcţional de colectare separată a deşeurilor, astfel încât banii din taxele şi impozitele plătite de ei să se regăsească în investiţii pentru dezvoltarea localităţii şi nu în amenzi plătite unei instituţii centrale.•