Comisia Europeană a anunțat pe 9 octombrie 2026 că a aprobat o nouă serie de 46 de proiecte strategice dedicate materiilor prime critice, derulate în 16 state membre. Decizia face parte din aplicarea Actului european privind materiile prime critice (CRMA) și urmărește consolidarea independenței industriale a Uniunii prin extinderea capacităților interne de extracție, procesare și reciclare. În cadrul acestei ultime runde de selecție, două investiții majore din România au fost validate de la Bruxelles: reciclarea bateriilor la Răcari (Dâmbovița) și procesarea magneziului metalic la Beiuș (Bihor).
Reciclarea bateriilor la Răcari
Proiectul de reciclare a bateriilor dezvoltat la Răcari, în județul Dâmbovița, reprezintă una dintre cele mai importante investiții din domeniul economiei circulare și al tranziției energetice din România. Inițiativa este gestionată de societatea Eco Life Style SRL și a fost selectată de Comisia Europeană ca proiect strategic în cadrul Actului european privind materiile prime critice. Unitatea industrială este concepută pentru procesarea acumulatorilor uzați de tip litiu-ion, proveniți în principal de la vehicule electrice și echipamente electronice, precum și a deșeurilor tehnologice rezultate din lanțul de producție al bateriilor. Printre resursele critice recuperate se numără litiul, cobaltul, nichelul, manganul și grafitul, metale esențiale care pot fi reintroduse direct în fabricarea noilor baterii.
Procesarea magneziului metalic la Beiuș
Proiectul dezvoltat de societatea Verde Magnesium Industries SRL la Beiuș, în județul Bihor, reprezintă o investiție industrială de o importanță strategică majoră pentru reconturarea autonomiei minerale a Europei. Unitatea este destinată procesării magneziului metalic și obținerii de aliaje ușoare de înaltă puritate, fiind concepută să funcționeze în strânsă legătură cu cariera de extracție a dolomitului și brucitului din regiunea Apuseni. Selectată de Comisia Europeană ca proiect strategic în cadrul Actului privind materiile prime critice, investiția marchează un pas decisiv spre refacerea lanțului complet de producție a magneziului pe teritoriul Uniunii Europene, într-un sector în care blocul comunitar depinde aproape integral de importurile din China.
La Beiuș vor fi utilizate tehnologii de nouă generație cu o amprentă redusă de carbon, folosindu-se de resurse de energie regenerabilă și geotermală specifice zonei Bihorului. Materialele obținute, caracterizate prin greutate redusă și rezistență ridicată, sunt esențiale pentru sectoare industriale avansate, precum producția de vehicule electrice, industria aerospațială și cea de apărare. Prin readucerea acestei capacități de procesare pe hartă, investiția din Bihor contribuie direct la atingerea țintelor europene stabilite pentru anul 2030, care prevăd ca cel puțin 40% din capacitatea de procesare a materiilor prime critice folosite în Uniune să fie asigurată din surse interne.
Cinci proiecte strategice
Cele două noi obiective completează lista proiectelor românești aprobate în 2025: exploatarea de grafit SALROM de la Baia de Fier, proiectul minier de la Rovina și investiția Verde Magnesium SRL pentru extracția magneziului metalic. În total, România numără acum cinci proiecte strategice recunoscute la nivel european. Desemnarea ca „proiect strategic“ în cadrul Actului privind Materiile Prime Critice (CRMA) nu înseamnă acordarea unor finanțări din fonduri nerambursabile, ci pachete de facilitare administrative, financiare și de piață: avizarea și autorizarea accelerate; facilitarea accesului la finanțare și capital; oferirea sprijinului operațional pentru identificarea cumpărătorilor industriali prin intermediul Mecanismului European pentru Materii Prime (Raw Materials Mechanism).● ecologic
