Investiții care așteaptă avize, aplicații de control care nu pot fi folosite și instituții cu deficit de personal. La prima conferință de presă de la preluarea mandatului, Natalia Intotero a prezentat problemele identificate la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și măsurile prin care își propune să le rezolve. Pe lista urgențelor se află autostrada Sibiu-Pitești, Delta Dunării, monitorizarea pădurilor și pregătirea programului Rabla 2027.
Pentru mai multe proiecte importante din portofoliul Ministerului Mediului, problema imediată este trecerea de la documentații și echipamente achiziționate la investiții și sisteme care să poată funcționa. Aceasta este una dintre concluziile evaluării prezentate de Natalia Intotero în conferința de presă din 3 noiembrie 2026, la care au participat șefii direcțiilor din minister și reprezentanți ai instituțiilor subordonate.
Noua ministră a anunțat termene pentru dosarele aflate în așteptare și a insistat asupra dialogului între instituții, a transparenței și a respectării legislației europene. În mai multe cazuri, deblocarea depinde de adoptarea unor acte normative, de încheierea procedurilor de avizare sau de identificarea finanțării.
Rabla 2027 trebuie pregătit din timp
Una dintre temele cu impact direct asupra populației este programul Rabla. Pe 3 noiembrie, la ora 10:00, a fost deschisă o nouă sesiune pentru persoanele fizice, cu aproximativ 35,4 milioane de lei rămași disponibili și ecotichete cu valori între 10.000 și 18.500 de lei.
Pentru anul viitor, Natalia Intotero a anunțat că urmărește lansarea la timp a programului, cu un buget stabilit de la început în consultare cu producătorii și dealerii auto. Ministra își dorește o alocare mai mare și acordarea priorității autoturismelor de la producători din Uniunea Europeană.
În prezentarea sa, Intotero a arătat că bugetul Rabla din 2026 a fost de 300 de milioane de lei, de trei-patru ori mai mic decât în 2022–2023. Ea a invocat și poziția conducerii Dacia, potrivit căreia programul își recuperează costurile prin TVA, impozite și contribuții.
Două termene importante până la sfârșitul anului
Pentru secțiunile Boița-Cornetu și Cornetu-Tigveni ale autostrăzii Sibiu-Pitești, termenul anunțat pentru emiterea acordului de mediu revizuit este 15 decembrie 2026.
Potrivit ministrei, documentația depusă pe 12 august a.c. la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) a fost incompletă și a necesitat completări. La ședința Comitetului Director din 2 noiembrie s-a comunicat că CNAIR depusese documentele solicitate: 13 volume, însumând aproximativ 6.000 de pagini.
Urmează analiza tehnică în județele Vâlcea, Argeș și Sibiu, definitivarea proceselor-verbale și dezbaterea publică. Intotero a precizat că obiectivul este deblocarea investiției cu respectarea cerințelor europene de mediu.
Un alt termen apropiat privește Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării. Documentul, aflat în lucru din 2022 și discutat în 2024 cu comunitățile locale, autoritățile și societatea civilă, trebuie aprobat prin hotărâre de guvern până la 31 decembrie.
Conform evaluării prezentate de ministră, planul a rămas blocat timp de 16 luni, iar întârzierea pune în pericol aproximativ 9 milioane de euro. Intotero a anunțat că a semnat documentul pe 28 octombrie 2026 și l-a trimis spre avizare interministerială.
Miza depășește circuitul administrativ: planul stabilește regulile pentru pescuit, turism și agricultură, protecția păsărilor și intervențiile de decolmatare a canalelor, cu efecte directe asupra comunităților și investițiilor din Deltă.
Radarul balastierelor așteaptă cadrul legal
Început în 2024, proiectul „Radarul balastierelor“ nu poate fi folosit încă pentru monitorizare și control. Potrivit datelor prezentate la conferință, pentru dezvoltarea aplicației au fost încheiate contracte de aproximativ 450.000 de lei: 265.000 de lei în 2024, achitate integral, și 185.000 de lei în 2026.
După teste, întârzieri și reluarea unor proceduri, aplicația a fost prezentată pentru recepție pe 26 octombrie a.c. Utilizarea sa depinde însă de cadrul legal, precum și de îndeplinirea condițiilor tehnice și administrative de operare.
Natalia Intotero a dat conducerii Administrației Naționale „Apele Române“ un termen de zece zile pentru a începe, în regim de urgență, elaborarea reglementărilor împreună cu instituțiile implicate. În paralel, controalele din teren continuă. Ministra a menționat peste 850 de acțiuni și sancțiuni de aproximativ 11 milioane de lei.
Monitorizarea pădurilor are nevoie și de norme de aplicare
O dificultate asemănătoare a fost semnalată în cazul sistemului de monitorizare a pădurilor, finanțat prin PNRR și livrat în august. Potrivit Nataliei Intotero, acesta nu poate fi utilizat pentru aplicarea amenzilor în absența normelor necesare.
Garda Forestieră are fonduri pentru echipamente și autovehicule, dar cheltuirea lor depinde de adoptarea unei hotărâri de guvern. Ministra a anunțat urgentarea acestui demers și a precizat că proiectul de hotărâre pentru SUMAL 3.0 a fost semnat după preluarea mandatului și trimis pe circuitul de avizare.
În același domeniu, Intotero a semnalat existența unor drepturi salariale de 29 de milioane de lei, câștigate de pădurari în instanță și încă neachitate: „Sistemul de monitorizare a pădurilor plătit din PNRR și livrat în august nu poate sta la baza amenzilor fără norme legale. Garda Forestieră dispune de fonduri pentru echipamente și mașini, dar nu le poate cheltui fără aprobarea unei hotărâri de guvern (OG nr. 63/2025). Conducerea centrală a promis urgentarea adoptării actului normativ. S-au înregistrat drepturi salariale câștigate de pădurari în instanță în valoare de 29 de milioane de lei, care în prezent sunt neplătite. Hotărârea de Guvern pentru Sumal 3.0 a fost semnată imediat după preluarea portofoliului meu și a fost trimisă pe circuitul de avizare interministerial“.
Separat, achiziția avionului destinat monitorizării pădurilor rămâne în așteptarea unei surse de finanțare. Aeronava este o componentă a unui proiect mai amplu, de aproximativ 42 de milioane de euro, asociat jalonului 167 din PNRR. Acest proiect include monitorizare prin satelit, camere video, senzori LIDAR și infrastructură de date. Conform prezentării ministrei, pentru senzorul LIDAR aerian au fost deja decontate prin PNRR 22 de milioane de lei. Achiziția avionului a fost însă scoasă din finanțarea europeană, iar documentele consultate de noua conducere nu explică motivele acestei decizii.
După anulări și reluări ale licitației, în mai 2026 a fost desemnat un câștigător pentru aproximativ 19,9 milioane de lei. Ministerul nu avea însă asigurată finanțarea contractului, motiv pentru care procedura a fost pusă în așteptare.
Romsilva și Apele Române au calendare de reorganizare
Reorganizarea Romsilva urmează să fie finalizată până la 1 martie 2027, potrivit calendarului anunțat de Natalia Intotero. Procesul va fi discutat într-un comitet de lucru, cu participarea actorilor implicați, inclusiv a sindicatelor, și va ține cont de concluziile auditului.
Prezent la conferință, directorul general Jean Vișan a explicat că aprobarea contractării auditului datează din 29 mai 2024, iar contractul a fost semnat pe 8 decembrie 2025, pentru peste 924.000 de lei, fără TVA. Ministra a atras atenția asupra succesiunii deciziilor: reorganizarea fusese adoptată în martie 2026, în timp ce auditul pe care trebuie să se bazeze noua formulă a fost finalizat abia în august.
Pentru Administrația Națională „Apele Române”, termenul de finalizare a reorganizării este sfârșitul anului 2027. Intotero a precizat că doar două dintre cele 11 administrații bazinale au directori numiți prin concurs și a anunțat un proces transparent și competitiv.
Situația de la Administrația Națională de Meteorologie
Dincolo de proiecte și proceduri, evaluarea a inclus condițiile în care lucrează angajații. Natalia Intotero a apreciat profesionalismul personalului ministerului și al instituțiilor subordonate, dar a vorbit și despre o stare de „spaimă“ pe care a asociat-o fostei conduceri. Mesajul transmis echipei a fost că își dorește colaborare și dialog, precum și salarii adaptate responsabilităților.
La Administrația Națională de Meteorologie, problemele prezentate au vizat atât funcționarea instituției, cât și infrastructura. Potrivit ministrei, ANM a funcționat zece luni fără bugetul aprobat pentru 2026 și cu un consiliu de administrație incomplet. Bugetul a fost aprobat în ședința de guvern din 30 octombrie, iar rapoartele de control se află în continuare la parchet și la Curtea de Conturi.
„Angajații lucrează în condiții inacceptabile“, a declarat Intotero, menționând clădiri degradate, echipamente vechi și personal insuficient. La stația meteorologică de pe Vârful Omu, exemplul oferit în conferință, lucrează trei persoane în loc de șase, în condiții dificile și cu salarii mici. Ministra a cerut identificarea unor soluții urgente pentru personal și investiții în stații.
Siguranța alimentării cu apă în Prahova
Problemele la barajele Paltinu și Măneciu au readus în discuție efectele întârzierii lucrărilor asupra locuitorilor din Prahova. Potrivit Nataliei Intotero, măsurile cerute în urma controalelor din iunie 2026 nu au fost puse în aplicare. Consiliul Județean Prahova a primit 32 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru realizarea unei surse alternative de apă. Aceasta trebuie să permită începerea în siguranță a lucrărilor la barajul Paltinu, asigurând continuitatea alimentării populației. Finalizarea sursei alternative este estimată pentru sfârșitul anului 2027.• ecologic
