Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) a organizat în data de 27 octombrie 2026, la hotelul J.W. Marriott din București, cea de-a doua ediție a conferinței naționale „Economia Circulară ca Avantaj Competitiv în Industria Construcțiilor (Construcții circulare)“.
Într-un context european tensionat de provocări geopolitice și economice, dezbaterea a adus la aceeași masă reprezentanți de prim rang ai Executivului și ai Legislativului din România, alături de lideri ai marilor companii din industria construcțiilor și din sectorul bancar, precum PORR România, STRABAG, Raiffeisen Bank, Holcim sau Erbașu. Obiectivul central al întâlnirii a fost identificarea căilor concrete prin care obligațiile stricte de mediu pot fi transformate în motoare de profitabilitate, investiții tehnologice și competitivitate pe piață până în anul 2027.
Dimensiunea problemei deșeurilor din construcții și demolări (DCD) este una uriașă. La nivel mondial, sectorul generează între 2 și 3 miliarde de tone de deșeuri anual, reprezentând aproximativ 40% din totalul deșeurilor solide generate de omenire. Și în timp ce țări precum Olanda înregistrează o rată de circularitate a resurselor de peste 33%, România se situează la doar 1,3%, un nivel care plasează țara pe ultimele locuri din Uniunea Europeană.
Parteneriatul pentru un viitor sustenabil
Evenimentul a fost deschis de Excelența sa Doamna Willemijn van Haaften, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Regatului Țărilor de Jos în România, care a evidențiat importanța cooperării bilaterale și a transferului de bune practici în domeniul reciclării materialelor de construcții.
Deschiderea oficială a fost completată de intervenția gazdei conferinței, Constantin Damov, președintele CERC. Acesta a subliniat că tranziția către o economie circulară nu mai este doar o opțiune ecologică, ci o necesitate strategică de independență economică.
„Economia circulară reprezintă un motor de creștere economică fără consum de resurse naturale. Și aceasta poate să ducă la o țară puternică, care să nu depindă de materii prime care vin din zone de conflict, din țări neprietenoase, de la distanțe mari. […] Dacă privim la nivel mondial, din totalul deșeurilor solide, deșeurile din construcții reprezintă 40%. Așadar, această pondere merită toată atenția noastră.“
Angajament de susținere din partea Ministerului Economiei
Un moment important în cadrul conferinței l-a reprezentat participarea ministrului Economiei, Daniel Zamfir, el fiind primul ministru din acest minister prezent la o manifestare organizată de CERC. Dialogul a marcat deschiderea Executivului de a sprijini economia circulară ca industrie de sine stătătoare, prin alocări bugetare și scheme de sprijin direct pentru companiile care investesc în procesarea materiilor prime secundare.
Reflectând această dorință, Daniel Zamfir a transmis un mesaj ferm de susținere a sectorului privat: „Cred cu tărie că economia circulară poate fi un motor de creștere economică. De aceea vă aștept cu drag să veniți, să-mi puneți pe masă propuneri, mai ales că acum pregătim bugetul pentru anul viitor. Aș vrea să vă gândiți fie la scheme de ajutor de stat, fie la mecanisme prin care să impulsionăm acest sector de activitate economică. Vă asigur că susținerea reală a economiei circulare este o prioritate pentru mine, astfel încât tot ceea ce înseamnă resursă la Ministerul Economiei să fie folosită din plin“.
Viziunea autorităților de control și reglementare
Trecerea de la măsurile coercitive la oportunitățile comerciale a fost ideea de bază a intervenției reprezentantului autorităților de mediu. Andrei-Rudolf Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, a expus o radiografie a realității din teren, unde deșeurile din construcții sunt abandonate pe câmpuri, ceea ce a atras sancțiuni de sute de milioane de lei în ultimii ani. În viziunea comisarului general, soluția definitivă nu stă însă în amenzi, ci în crearea unui cadru legislativ care să transforme deșeul în resursă valorificabilă: „Cel mai bun exemplu al lipsei de implementare a economiei circulare îl reprezintă deșeurile de construcții. Molozul nu dispare; molozul îl vedem pe câmpuri, fapt pentru care Garda Națională de Mediu a aplicat în ultimii 3 ani sancțiuni în total de aproape 600 milioane lei. Cauza principal a acestor abandonări este aceea că deșeurile din construcții reprezintă acum un gunoi și nu o resursă. Singura soluție pentru rezolvarea acestei situații este prezentarea protecției mediului ca pe o oportunitate economică și de aceea este necesar ca legea economiei circulare în construcții să fie aprobată“.
Creșterea valorii taxei de depozitare
Completând tabloul reglementărilor naționale, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a amintit că legislația actuală (OUG nr. 92) impune deja obligativitatea sortării la sursă a 70% din deșeurile de șantier. Frăsineanu a anunțat adoptarea unui întreg pachet de măsuri ce combină sprijinul public cu creșterea taxei de depozitare, pentru a descuraja practicile nesustenabile de gestionare a deșeurilor.
„Nu înțelegem încăpățânarea cu care refuzăm, aproape de fiecare dată, să facem sortarea la sursă și de ce depozitarea deșeurilor este văzută ca fiind mai convenabilă decât reciclarea. Încercăm până la jumătatea anului viitor să avem o lege pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări. Avem de gând să creștem și taxa la depozitare, tocmai pentru ca depozitarea să nu mai fie cea mai facilă modalitate de acțiune“, a spus reprezentanta Cancelariei Prim-Ministrului.
Normativele nu interzic folosirea materialelor reciclate
Din perspectivă tehnică și urbanistică, Anca Ileana Ginavar, director în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a infirmat mitul potrivit căruia normativele românești ar interzice utilizarea materialelor reciclate, menționând totodată proiectele majore de digitalizare derulate prin PNRR.
Anca Ileana Ginavar a declarat că: „Normativele nu propun materiale, ele se referă doar la standarde de calitate și performanțe tehnice. Nu cred că există vreun normativ care să interzică utilizarea materialelor reciclate. Am dezvoltat, printr-o investiție PNRR, Registrul Național Digital al Construcțiilor, unde vor fi asociate inclusiv caracteristicile materialelor puse în operă, fiind incluse părțile de circularitate.“
Responsabilitatea achizițiilor publice și provocările din administrația locală
Aspectele practice legate de achizițiile publice și concurența de pe piață au fost abordate de senatorul Glad-Aurel Varga, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat. Acesta a arătat că autoritățile contractante și primăriile trebuie să își asume un rol activ în redactarea caietelor de sarcini. Intervenția sa a început cu o întrebare: „Unde ajunge camionul cu materiale care pleacă de pe un șantier? Dacă ajunge într-o instalație autorizată, începe economia circulară. Dacă ajunge pe câmp, pierdem resurse. Autoritatea contractantă, primăriile şi instituțiile publice nu mai trebuie să paseze problema la Garda de Mediu. Ele trebuie să regândească proiectele în așa fel încât cel care construiește să și facă dovada eliminării corespunzătoare a deșeurilor“.
Încetarea statutului de deșeu
Dificultățile concrete de la nivel local au fost exemplificate prin intervenția lui Ionuț Sorin Apostu, viceprimar al municipiului Buzău, localitate care a dezvoltat încă din perioada 2012–2014 o stație pilot de sortare a deșeurilor din construcții. Reprezentantul administrației locale a subliniat că principala barieră o reprezintă lipsa reglementării statutului de „încetare a calității de deșeu“, fapt ce blochează reintroducerea agregatelor reciclate în circuitul economic.
„În 2012, când am cerut o statistică la APM, niciun constructor nu raporta deșeurile din construcții. Astăzi avem stație de sortare la Buzău. Depozitul este plin de resurse, dar zace acolo pentru că nu se regăsește pasul doi, adică încetarea statutului de deșeu, astfel încât ele să devină un produs viabil pentru economie“, a declarat viceprimarul Apostu.
Implicarea marilor companii private și soluțiile tehnologice ale industriei
Unul dintre punctele forte ale conferinței l-a constituit prezența masivă a mediului de afaceri. Lideri ai industriei construcțiilor precum PORR România (prin CEO Mario Pröll și Uros Sulonac), STRABAG (prin managing director Bogdan Marginean, Linus Waltenberger și Edgar Knauss), alături de reprezentanți ai Holcim, Erbașu și inițiative din zona de conservare a patrimoniului (Ambulanța pentru Monumente, prin Eugen Vaida) au prezentat soluții tehnice deja funcționale.
Printre exemplele de bune practici discutate s-au numărat lianții de zidărie care incorporează beton reciclat din demolări, stațiile moderne de concasare cu capacități de peste 450.000 tone anual, utilizarea imprimantelor 3D de mare capacitate alimentate cu moloz procesat, precum și proiectele de renovare valoroase energetic ce previn demolarea inutilă. De asemenea, sectorul bancar a reconfirmat disponibilitatea de a furniza instrumente de finanțare verde și creditare sustenabilă destinate companiilor care adoptă modele circulare.
Linii directoare pentru Orizontul 2027
Conferința CERC a trasat o foaie de parcurs clară pentru anul 2027: simplificarea cadrului legislativ național, alinierea la noul Plan de Acțiune al Comisiei Europene, crearea unei piețe funcționale a materialelor reciclate și strângerea legăturilor dintre autorități, marile companii de construcții și mediul academic.
În încheierea manifestării, Constantin Damov, președintele CERC, a sintetizat concluziile prezentărilor și dezbaterilor, arătând că scumpirea accelerată a logisticii și a materiilor prime virgine transformă economia circulară dintr-un imperativ ecologic într-o decizie financiară strategică: „Logistica a devenit atât de scumpă astăzi încât probabil vom vedea multe proiecte de construcție anulate din cauza lipsei de buget. De aceea este mai bine să folosim materialul la fața locului. Dacă un zid se dărâmă, iei cărămizile și le reutilizezi în același loc. Economisești astfel și transportul și banii. Depinde de noi. Trebuie să facem presiuni, să avem ușile deschise la Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și în Parlament pentru a adopta standardele europene și a le aplica rapid în România “. La finalul conferinței, Constantin Damov a anunțat că, în anul 2028, CERC va organiza la București cel mai mare eveniment european dedicat economiei circulare.• ecologic
