Directiva DEEE impune statelor membre obiective minime de colectare pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Țintele se pot calcula în două moduri, respectiv cel puțin 65% din media cantităților de echipamente puse pe piață (POM – put on the market) în trei ani anteriori sau 85% din DEEE-urile generate. Între țări există însă diferențe semnificative referitoare la modul de calcul adoptat și penalitățile stabilite pentru neconformare.
În urma analizei măsurilor naționale de transpunere comunicate Comisiei Europene de statele membre privind art. 17 – țintele de colectare din Directiva DEEE1, am identificat 14 țări care au transpus ambele moduri de calcul pentru țintele de colectare (Belgia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Italia, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia) și 8 țări care au transpus în legislație doar varianta de 65% din POM (Bulgaria, Germania, Irlanda, Letonia, Malta, Slovacia, Finlanda și România). În majoritatea statelor membre autoritățile naționale nu au impus sancțiuni pentru neatingerea țintelor.
Ce state au impus penalități?
Situația din România este un caz aparte în Europa prin modul în care legislația impune penalități pentru neatingerea țintelor de colectare. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a propus – și apoi s-a adoptat în anul 2020 – un cuantum al penalităților fără să ofere și o justificare, o analiză transparentă a costurilor asociate cu managementul DEEE din care să rezulte cuantumul unor asemenea penalități per kilogram în raport cu valoarea costurilor care ar fi fost datorate în mod normal pentru gestionarea deșeurilor pentru cantitățile la care nu s-a realizat ținta. Anexa nr. 5 din OUG nr. 196/20052 stabilea contribuția de 4 lei/kg pentru echipamentele electrice și electronice în cazul neîndeplinirii țintei de colectare de 65% din POM, respectiv 20 lei/kg pentru categoria 3 – lămpi. Pentru categoria 3 contribuția a scăzut la 8 lei/kg în urma modificărilor adoptate prin OUG nr. 125/ 16 septembrie 20223.
În plus, pentru nerespectarea prevederilor legale stabilite de OUG nr. 5/2015, art. 43 impune sancțiuni atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. Cuantumul sancțiunilor pentru persoane juridice se ridică până la 50 mii lei pentru colectarea și tratarea necorespunzătoare a DEEE, nerespectarea marcajelor la introducerea pe piață a EEE, neînregistrarea producătorilor etc.
În afară de România, situația de calculare a penalităților raportate la cantitatea de DEEE care ar fi trebuit colectată o mai găsim, din analizele noastre, doar în Polonia4. În această țară, cu excepția categoriei 3 – lămpi, penalitățile sunt sub jumătate față de nivelul din România, respectiv 1,80 PLN/kg, echivalentul a 1,89 lei/kg. Pentru categoria lămpi penalitatea este similară cu cea din România, respectiv 7,50 PLN/kg (echivalent cu 7,89 lei/kg). Conform legislației poloneze, aceste penalități se pot modifica luând în considerare costurile de colectare, pregătire pentru reutilizare, reciclare și valorificare a echipamentelor uzate, ceea ce este firesc, pentru că ar trebui să existe o corelare între penalitatea pentru neatingerea țintei și cât ar fi costat dacă s-ar fi atins.
În plus, Polonia a impus și alte penalități pentru neconformitate, care se situează între 5.000 PLN (5.250 lei) și 1.000.000 PLN (1.050.000 lei), aplicate în cazurile în care cumpărătorii de echipamente nu sunt informați cu privire la valoarea costurilor de gestionare a deșeurilor, nu se organizează și nu se finanțează ridicarea de la colectori a DEEE-urilor sau preluarea lor de la gospodării ori utilizatori non-casnici, dacă nu se încheie un contract cu un operator de instalație de manipulare/prelucrare, dacă nu se desemnează un reprezentant autorizat etc. În alte țări din Uniunea Europeană, precum Germania și Irlanda, există penalități fixe.
Conform ElektroG5, legislația germană privind EEE, în 2023 se pot aplica penalități de până la 100.000 euro pentru neconformare și interdicția de a introduce pe piață noi echipamente. Aceste penalități maxime se aplică pentru activități neconforme referitoare la punerea pe piață a echipamentelor electrice: neînregistrarea sau înregistrarea întârziată, vânzarea fără înregistrare, neafișarea costurilor de reciclare pentru consumatori sau etichetarea incorectă a echipamentelor. Penalități de până la 10.000 euro se aplică în gestionarea DEEE pentru lipsa golirii sau golirea întârziată a containerelor de DEEE dispuse de Clearing House către producători și a containerelor de DEEE de către distribuitori sau pentru nerespectarea cerințelor de raportare. În Germania nu se aplică penalități pentru neatingerea țintelor de colectare.
În Irlanda, din 2018 Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) poate emite în baza Regulamentului DEEE6 o notificare de plată fixă (Fixed Payment Notice – FPN7) între 500 și 2.000 euro unui producător sau distribuitor în cazul unor încălcări ale Regulamentului cum ar fi: vânzarea de DEEE provenite din gospodării particulare, neînregistrarea unui producător, nerespectarea de către un producător a obligației de a raporta la WEEE Blackbox, afișarea unor date nereale sau necorespunzătoare privind informațiile pentru clienți, preluarea și eliminarea DEEE etc.
Un caz particular este în Franța, unde este pus la punct un întreg proces pentru remedierea situației în cazul neatingerii țintei. Organizația colectivă (sau producătorul) este notificată de ministerul de resort și își ia angajamentul în privința măsurilor care vor permite compensarea discrepanței dintre obiectiv (țintă) și rezultatul obținut. Aceste măsuri vor trebui să respecte cel puțin următoarele cerințe:
• alocarea unei sume suficiente pentru punerea în aplicare a angajamentului (= numărul de puncte care lipsesc pentru atingerea obiectivului x costul mediu al unui punct-țintă majorat cu cel puțin 50%);
• instituirea unui sistem de contabilizare distinctă din punct de vedere analitic pentru urmărirea angajamentului și a costului aferent;
• îndeplinirea angajamentelor în termen de maximum 18 luni.
În cazul în care organizația colectivă sau producătorul propune un angajament, Ministerul are un interval de două luni pentru a-l accepta sau respinge. În cazul în care nu există nici-un angajament din partea organizației colective, ori dacă angajamentul nu este acceptat sau nu este respectat, Ministerul va informa organizația că are la dispoziție o lună pentru a transmite observații.
După această perioadă Ministerul poate lua următoarele decizii:
• amendă administrativă, care nu poate depăși 10% din costul net sau 10% din totalul contribuțiilor;
• penalitate zilnică maximă de 20.000 euro de la data deciziei și până la intrarea în vigoare a acțiunilor solicitate sau până la obținerea rezultatelor solicitate;
• suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare.
În loc de concluzii
Analizând trendul de colectare a DEEE din țara noastră – cel publicat de ANPM, pentru că, surprinzător, se pare că informația nu a ajuns și la Eurostat – observăm o creștere evidentă a cantităților colectate. Pe lângă acest aspect pozitiv al existenței penalităților a rezultat și o serie de aspecte negative: creșterea exagerată a speculei în vânzarea DEEE, raportări fictive şi îndepărtarea de obiectivele Directivei de protecția mediului.
În România nu s-a făcut un studiu care să stabilească valoarea optimă a contribuției pentru neîndeplinirea țintei de colectare, cum s-a făcut în Polonia, cealaltă țară care aplică același principiu, și nu există nicio justificare pentru tarifele încasate de AFM. În plus, încasarea de către AFM a sumelor pentru neatingerea țintelor de la Organizațiile de Transfer de Responsabilitate nu rezolvă problema în sine, ci dimpotrivă, încurajează specula în vânzarea DEEE. Nu este clar care este destinația sumelor încasate și nu există indicii că acestea servesc la gestionarea unor cantități de DEEE corespunzătoare bazei de calcul a penalităților și nici ce se întâmplă cu surplusul (pentru că valoarea penalităților este cel puțin dublă față de cât costă un ciclu complet de gestionare a DEEE). Mai mult, plătinduse sume importante pentru deșeul predat în cadrul Programului Rabla pentru Electrocasnice se înregistrează o schimbare a comportamentului cetățeanului, acesta așteptând mereu un stimulent financiar pentru predarea DEEE și blocând astfel predarea civilizată și în mod regulat.
În plus, fără un studiu național care să identifice cantitatea de DEEE disponibilă pe piață, nimeni nu știe dacă OTR-urile plătesc 4 sau 8 lei/kg către Administraţia Fondului pentru Mediu pentru neatingerea ţintelor din cauze subiective (management intern defectuos) sau obiective (nu sunt deșeuri în piață pentru atingerea țintei de 65% POM).
Sunt multe semne de întrebare. Între timp, DEEE ajung la fier vechi sau stau prin case așteptând următorul Program Rabla, România nu își îndeplinește țintele de colectare și gestionare corectă a DEEE, iar cetățeanul ajunge să suporte costurile suplimentare generate de speculă și penalități, care până la urmă se reflectă în preț.
Alexandra C. Ghenea,
directorul executiv al Coaliției PRO DEEE
Bibliografie:
1 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/NIM/
?uri=celex:32012L0019;
2 https://www.afm.ro/main/legislatie_taxe_si_contributii/
2017/oug_196_2005_17072017.pdf;
3 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/259476;
4 https://isap.sejm.gov.pl/isap.nsf/download.xsp/
WDU20150001688/U/D20151688Lj.pdf;
5 https://www.elektrogesetz.de/umsetzung/strafen;
6 https://www.irishstatutebook.ie/eli/2014/si/149/made/en/print;
7 https://www.irishstatutebook.ie/eli/2016/si/373/made/en/print.
