Organizaţiile care Implementează Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor au nevoie de sprijinul Statului

Nimeni nu poate spune deocamdată cum va arăta viitorul României. Oricum va fi el, înainte de a se gândi la drepturile minorităţilor sau renaşterea neamului nostru etern, unii dintre noi au preocupări ceva mai pământeşti cum ar fi asigurarea salariilor angajaţilor, menţinerea în viaţă a firmelor sau îndeplinirea obligaţiilor europene. Viitorul ministru al Mediului, oricare ar fi el, ar trebui să ştie măcar unele dintre problemele cu care se confruntă cei care lucrează în domeniul gestionării deşeurilor, inclusiv Organizaţiile care Implementează Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor. Asta dacă nu îşi doreşte ca neamul nostru renăscut să se bucure printre munţii de gunoaie de viitorul luminos ce îl aşteaptă.

În data de 13 noiembrie 2024, Revista Ecologic a organizat conferinţa „Răspunderea Extinsă a Producătorului, provocări şi perspective“. Evenimentul a avut loc la Grand Hotel Bucureşti şi a reunit reprezentanţi ai autorităţilor de mediu şi ai organizaţiilor colective din domeniul gestionării deşeurilor.

La acest eveniment au participat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, Cosmin Teodoru, directorul Direcţiei Deşeuri din MMAP şi Octavian Pătraşcu, directorul Direcţiei Autorizări din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Dezbaterile au vizat patru teme: ambalaje, anvelope, deşeuri electrice şi baterii.

Mircea Fechet susține implementarea unui sistem Clearing House

Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje, a subliniat importanța pe care o are colaborarea dintre autorități și agenții economici pentru implementarea sistemului de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor. „Marele câştig al RetuRo a fost că ne-a arătat tuturor că dacă există un parteneriat real între autoritate şi mediul privat lucrurile merg cu o viteză pe care ne-am dori-o cu toţii. Sunt convins că sistemul clasic al OIREP-urilor, dacă ar fi avut din partea autorităţilor o deschidere atât de clară, atât de masivă, probabil că nu s-ar mai fi vorbit atât de negativ la adresa acestui sistem.“

Geanin Şerban l-a rugat public pe ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, să aibă curajul şi să îşi asume, aşa cum a făcut-o în ceea ce priveşte SGR-ul atunci când era secretar de stat, să introducă Clearing House-ul măcar în Legea de bază nr. 249 sau Ordonanţa nr. 92, un Clearing House de care atât organizaţiile, cât şi autorităţile publice locale, au nevoie. „Ştim foarte bine că pe lângă cantităţile colectate de SGR, acest RetuRO a venit şi cu o calitate foarte mare a ambalajului. Se vorbeşte continuu de stocurile care există la RetuRO şi care nu ajung la reciclare. Vă garantez că există stocuri mult mai mari în zona colectorilor şi a salubrităţii care astăzi, nu neapărat din lipsa de capacitate a reciclatorilor din România, nu ajung la punctul final. România are capacităţi de reciclare a sticlei, problema este împărţirea teritorială a acestor reciclatori şi mai ales de faptul că nu există o cerere de sticlă. Acesta este marele adevăr. Şi noi, ca OIREP-uri, la acest sfârşit de an avem atât la sticlă, cât şi la PET, probleme cu finalizarea cantităţilor pentru a ajunge la reciclatori. Se caută soluţii mai mult sau mai puţin improvizate de a duce PET-urile din România în Turcia, dar anul viitor va fi unul foarte complicat pentru OIREP-uri. În continuare rămân cantităţi mari de sticlă şi de PET în gestionarea OIREP-urilor şi, crescând cantităţile şi calitatea ambalajelor colectate de RetuRO, partenerii noştri, şi aici mă refer aici la cei din salubritate, vor avea probleme cu ceea ce colectează, iar noi nu îi vom putea finanţa dacă aceste deşeuri nu vor avea calitatea necesară pentru a ajunge la reciclatori“, a declarat Geanin Şerban.

„Clearing House-ul rezolvă câteva probleme esenţiale pe care autoritatea publică centrală le-a ridicat. În primul rând, asigură finanţarea pe întreaga durată a anului a tuturor cantităţilor de ambalaje colectate de salubritate. Pe de altă parte, elimină subiectivismul în ceea ce priveşte abordarea trasabilităţii. Unele OIREP-uri văd dosarul de trasabilitate într-un fel, altele îl analizează altfel şi din acest motiv unele cantităţi nu sunt finanţate. Iar în ceea ce priveşte reciclatorul, abordarea este diferită“, a mai spus Geanin Șerban, care a precizat că acest demers este susținut de marea majoritate a OIREP-urilor.

Potrivit reprezentanților OIREP Ambalaje, „12 OIREP-uri au semnat un protocol în urmă cu şapte luni, au lucrat consecvent într-un grup de lucru şi suntem, astăzi, în măsură să îl depunem la Ministerului Mediului, la Administraţia Fondului pentru Mediu, la Garda Naţională de Mediu, la Cancelaria Primului ministru, la ANRSC, la Asociaţia Municipiilor din România şi la FADI, care sunt partenerii noştri tradiţionali. Aşteptăm acum o ultimă întâlnire cu Consiliul Concurenţei pentru a ne asigura că soluţia noastră este corectă şi poate fi pusă în aplicare simplu. Mergând de la modul în care producătorii îşi realizează în mod colectiv obiectivele de reciclare, noi susţinem că şi OIREP-urile îşi pot realiza colectiv obligaţiile de finanţare ale fluxului municipal de deşeuri de ambalaj prin această entitate, Clearing Hose, cu următoarele avantaje: autoritatea publică locală va avea un singur partener de discuţii, se va semna un singur contract care va genera finanţare pe parcursul anului a tuturor cantităţilor colectate, trasabilitatea va fi una singură, iar partea de reciclare va fi abordată în mod unitar.

Avem pregătite amendamentele pentru a introduce acest Clearing House, avem o gândire în detaliu şi un acord de principiu al partenerilor noştri, dar avem nevoie ca această entitate să fie menţionată în lege pe principiul pe care a fost instaurat şi SGR-ul. Eu cred că dacă toţi vom fi de bună credinţă, acest sistem, Clearing House, va fi funcţional începând cu data de 1 ianuarie 2026, dar avem nevoie de curajul domnului ministru de a-şi asuma şi acest proiect care influenţează peste 70% din cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă de către producători“, a declarat reprezentantul Asociației OIREP Ambalaje.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că susține demersul privind Clearing House-ul. „Nu știu cât este o chestiune de curaj, pentru că până la urmă nu este ca și cum inventăm noi ceva sau riscăm să stricăm ceva ce deja funcționează. Eu cred că dacă avem un draft de modificare a legislației primare, nimic nu ne oprește să începem procedurile de consultare publică, de dezbatere, de transparentizare a acestui act normativ.

Și spun eu că e timp suficient, cu atât mai mult cu cât nu trebuie să detaliem în acest moment toate mecanismele prin care un sistem de tip Clearing House va funcționa, însă ceea ce cred este că spre deosebire de ceea credeam în urmă cu un an, când eram la fel de convins în legătură cu utilitatea Clearing House-ului, astăzi uitându-mă și la ceea ce s-a întâmplat cu SGR-ul, cred cu și mai multă tărie că un astfel de mecanism este benefic pentru sistem. Și cred că putem să profităm de aceste ultime săptămâni și să îl punem măcar pe agenda publică. Mai departe e greu de spus ce o să se întâmple în ianuarie, în 2025 sau în 2026, însă eu personal susțin un astfel de mers și cred că nu e doar necesar, dar este poate printre puținele variante care pot să îmbunătățească sistemul actual care are nevoie de ajustări“, a spus Mircea Fechet.

România nu are reciclatori pentru anvelopele uzate

Înființată în anul 2004, societatea Eco Anvelope SA este deținută de marii producători de anvelope din România: Michellin, Continental, Good Year și Pirelli. Liviu Buzețelu, directorul general societăţii Eco Anvelope, a prezentat activitatea organizației. „Avem acoperire pe întreg teritoriul României prin cei 12 colectori cu care lucrăm și care activează zonal, dar și interferează, deci nu există o împărțire teritorială strictă între ei. În cei 20 de ani de când activăm, unica problemă pe care am întâmpinat-o a fost aceea de reciclare reală a anvelopelor uzate. Din păcate, industria românească în acest moment nu are altă soluție de reciclarea a anvelopelor uzate decât recuperarea energetică prin fabricile de ciment.

Au fost multe discuții despre faptul că această industrie ar fi foarte poluantă și această poluare ar fi generată de arderea anvelopelor, un lucru total fals pentru că în afară de emisiile de CO₂, pe care orice industrie le are, celelalte emisii sunt strict monitorizate. Ceea ce aș vrea să subliniez este că avem niște obiective europene cu privire la reciclarea reală, la recuperarea materială a anvelopelor uzate, obiective pe care, din cauza acestui set-up al industriei românești, nu putem să le îndeplinim, pentru că dacă doar o mică parte din cenușa rezultată în urma procesului de ardere ajunge în produsul final, în clincher.

În istoria de 20 de ani a Ecoanvelope deși au existat o serie întreagă de discuții cu potențiali investitori pentru alte metode de reciclare, precum piroliză, granulare, cu excepția uneia, nici o alta nu s-a concretizat, din varii motive. La piroliză a fost imposibil să se obțină avizul de mediu și autorizația integrată, la granulare există de asemenea o mică barieră care se referă la nivelul investiției care trebuie făcută într-o astfel de instalație și mai departe pentru procesarea granulei. În plus, Comisia Europeană a emis o decizie ca până în anul 2030 să fie eliminată granula dintr-o serie de produse care au potențial contact cu oamenii și care astfel, conform unor numeroase studii, pot produce cancer. După 2030 nu se vor mai putea produce gazonul artificial pentru terenurile de sport, covorașele de cauciuc pentru locuri de joacă pentru copii și altele.

De aceea avem nevoie de ajutor din partea autorităților, de niște scheme de ajutor pentru investitorii care vor să facă reciclare reală a anvelopelor uzate. Negrul de fum, produsul de care are nevoie întreaga industrie de cauciuc și în mod special cea de anvelope, poate fi obținut prin instalații de piroliză ce pot funcționa foarte bine pe teritoriul României și pot fi alimentate cu anvelopele pe care noi le colectăm și le livrăm acum la fabricile de ciment. În afară de Eco Anvelope, care este unica organizație de preluare de responsabilitate în domeniul anvelopelor uzate, există o serie de așa-ziși independenți care activează pe piața românească, independenți care nu sunt în nici un fel controlați, care nu au nici un fel de responsabilitate de a raporta în SIATD, dar care creează mari probleme în piață.

În replică ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că în continuare se pot depune cereri de finanțare pentru construcția de fabrici de reciclare din fondurile PNRR. „8,4 milioane euro este valoarea maximă pe care o poate solicita un investitor ceea ce poate însemna un sprijin semnificativ într-un context în care nu există vreo restricție pentru un anumit tip de tehnologie de reciclare sau de material“, a spus Mircea Fechet.

Dreptul la reparare trebuie inclus în Clearing House

Alexandra Ghenea, directorul executiv al Coaliţiei Pro DEEE România, a adus în discuţie dreptul cetăţenilor da a solicita producătorului repararea echipamentului defect. „Şi dreptul la reparaţie este tot o schemă de Răspundere Extinsă a Producătorului şi după părerea noastră, pentru a implementa acel Clearing House în zona de colectare şi reciclare, am vedea integrată în acest sistem şi partea de reparaţii, având în vedere că vorbim tot de cotă de piaţă, de o obligaţie producătorilor care trebuie cumva să fie îndeplinită. Este puţin mai complicat pentru că nu vorbim de deşeuri şi pentru că decizia depinde de Ministerul Economiei. Vorbim de piese de schimb, dar şi de reparatori. Este o schemă care funcţionează foarte bine în alte state. Din Franţa apărut această idee care a devenit o directivă, iar noi avem la dispoziţie doi ani să o implementăm“, a declarat Alexandra Ghenea.

Imposibilul nu poate fi o obligație

Dragoș Călugăru, directorul general al ECOTIC, a menționat problema panourilor solare și imposibilitatea atingerii țintelor europene de reciclare. „Cam 90.000 tone de panouri solare se vor pune în piață doar în acest an, conform datelor ANRE, ceea ce se traduce printr-o țintă de 65% în următorii trei ani. Suntem într-o situație în care aceste panouri vor deveni deșeuri peste 20-25 de ani, dar între timp noi, cu mașini de spălat, frigidere și televizoare trebuie să facem această țintă de 65% pe care nu o face nimeni în Europa, inclusiv țări mature, în sensul în care ei au de 20-25 de ani centre de aport voluntar, de care noi încă discutăm. În 2023, Franța avea 43%, Italia avea 47%, Germania avea 38%, iar noi avem ținta de 65%. Obiectivul raportat de noi, este de 50-55%, cât o fi real din el, în schimb avem o penalitate care nu cred că generează aspecte pozitive. Există și un principiu de drept: imposibilul nu poate fi o obligație și de aceea eu cred că acest subiect ar trebui dezbătut serios în perioada următoare“, a spus Dragoș Călugăru.

OPP REMAT consideră că RetuRO nu are o procedură transparentă

Dumitru Cristian, preşedintele OPP Remat, organizaţie care reprezintă interesele colectorilor și valorificatorilor de deșeuri din România, a adus unele critici modului de lucru al companiei RetuRO, pe care l-a caracterizat ca fiind „haotic şi nelegal“.

„Încă de la începutul activității, RetuRO, nu a avut o procedură publică, concurențială, bazată pe criterii de performanță, în vederea selectării operatorilor economici care să presteze servicii de colectare/sortare și stocare temporară a ambalajelor SGR, așa cum se prevede la art. 23, alin. (9), lit.j), din HG nr. 1074/2021, unde se spune că administratorul SGR are următoarele obligaţii: să ia în considerare şi să utilizeze infrastructura existentă, publică sau privată, în derularea operaţiunilor sale logistice legate de ambalajele returnate, cu condiţia ca aceasta să respecte cerinţele tehnice ale SGR. Aceste servicii sunt prestate astăzi în mod haotic, de diferite persone fizice și/sau juridice care nu sunt autorizate pentru a desfășura activități de gestionare a deșeurilor, care nu au personal și logistica necesară și care au reușit să încheie contracte cu RetuRO în mod netransparent și neconcurențial.

Considerăm că RetuRO, prin faptul că are acționariat 25% Statul Român prin Ministerul Mediului, poate fi asimilată unei companii publice, iar atribuirea serviciilor trebuie să se realizeze în mod transparent și concurențial“, a spus Cristian Dumitru, care a criticat și lipsa de transparență în vânzarea ambalajelor colectate prin SGR.

„RetuRO vinde în mod netransparent deșeurile de ambalaje către diferiți operatori economici, la prețuri diferite pentru același tip de material, cu încălcarea legislației în domeniul concurenței. Considerăm că vânzările de deșeuri de ambalaje SGR trebuie să fie organizate în mod public, pe loturi, pe sistemul burselor, prin licitație publică, unde accesul cumpărătorilor să fie neîngrădit, iar procesul să fie unul transparent și necontestabil“, a mai spus Cristian Dumitru, referindu-se la SGR.

Președintele OPP REMAT a prezentat în cadrul conferinței o serie de cereri trimise ministrului Mediului. Prima dintrea acestea este înlocuirea măsurii de anulare a actului de reglementare în cazul în care nu se solicită aplicarea vizei anuale, cu o măsură de suspendare a actului de reglementare. „Măsura de anulare a actului de reglementare în situaţia în care dintr-o eroare nu se depune cererea pentru obținerea vizei anuale este una disproporționată raportată la faptă“, a spus președintele OPP REMAT. Propunerea organizației este ca în situația în care nu se aplică viza anuală, actul de reglementare să fie suspendat, cu posibilitatea reluării activității prin depunerea unei documentații fără să mai parcurgă procedura de emitere a unui nou act de reglementare.

O altă solicitare a vizat armonizarea aplicației informatice ROAFM cu aplicația informatică E-Transport, care are toate informatiile gestionate de ROAFM, cu excepția fotografiilor cu deșeuri și a codurilor de deșeuri introduse pe piața națională. În schimb E-Transport este o aplicație care se folosește în mod obligatoriu la nivelul UE, este gestionată și controlată de către ANAF, Direcţia Vămilor, Antifraudă, Poliție și este folosită obligatoriu de către toți operatorii economici care participă la realizarea actelor de comerț respective: furnizorul, beneficiarul și transportatorul.

„Propunerea OPP REMAT este ca operatorii economici care sunt obligați să raporteze în aplicația informatică ROAFM, să aibă doar o singură platformă informatică de raportare, fie E-Transport, fie ROAFM, de unde fiecare instituție să-și culeagă informațiile necesare, în funcție de activitățile specifice“, a spus președintele OPP REMAT.

O altă cerere a organizației este modificarea ordinului de ministru cu privire la punctele de trecere a frontierei, în ceea ce privește comerțul cu deșeuri. „În contextul actual în care există un conflict militar în Ucraina, podul peste Dunăre cu Bulgaria este în reparaţii şi introducerea de către Bulgaria la Vama Veche a unei limitări de gabarit, trecerea de frontieră nemaiputând fi utilizată, este necesară deschiderea și a altor puncte pentru fluidizarea traficului și reducerea costurilor de transport“, a declarat președintele OPP REMAT care a mai solicitat ministrului Mediului stabilirea unor sancțiuni pentru producători, generatorilor de deșeuri, dacă aceștia nu urmăresc trasabilitatea deșeurilor până la valorificare sau eliminare.

În piață sunt foarte mulți operatori economici valorificatori autorizați care, pentru sume considerabil mai mici decat media prețurilor din piață, sunt dispuși să preia deșeuri și ulterior să găsescă o metodă nelegală de a scăpa de ele.

„Considerăm că a ține responsabil și producătorul deșeurilor, alături de colectori și valorificatori este pe de o parte o măsură de coerciție și sancționare a tuturor celor care gestionează respectivele deșeuri, iar pe de altă parte se instituie și o răspundere în solidar față de faptele ilegale de mediu, care pot fi astfel preîntâmpinate“, a mai adăugat președintele OPP REMAT.

România are nevoie de zone industriale

Importanţa reînfiinţării unor zone industriale a fost subliniată de Constantin Apostol, directorul general al societăţii AS Metal. „Este adevărat că dozele de aluminiu care vin la noi din zona RetuRO sunt calitativ superioare celor care ajung la noi de la OIREP-uri, dar trebuie să subliniez că este cale lungă până la a-şi atinge standardele de calitate pe care ar trebui să le îndeplinească. În continuare nivelul de infestare cu alte materiale este ridicat, între 10 şi 20%.

În ceea ce priveşte aluminiul pot spune că România a făcut investiţii în infrastructură. Dar nimeni din siderurgie nu a pornit un cuptor. Toată lumea importă ţaglă şi produce oţel beton. Dacă vorbim de ambalaje ne gândim şi la dozele de aluminiu. Singura industrie care poate procesa acest tip de material datorită unui conţinut de staniu ceva mai ridicat este oţelul verde. Numai că noi nu elaborăm ţaglă pentru oţel verde. Combinatul de la Târgovişte şi altele care anunţă redeschiderea, nu o fac. Este ciudat, exportăm ca să importăm. Repornirea industriei care este clientul reciclării este fundamentală. Legea, bună proastă cum e ea, spune că reciclare se consideră numai acel flux tehnologic industrial care concură la producţia ori de materii prime ori de produse. Valorificarea energetică nu intră în zona de reciclare, multe alte activităţi nu intră în zona de reciclare.

Dacă ne referim la coduri ar trebui făcută o discuţie referitoare la anumiţi termeni, care, după părerea mea, au fost traduşi total greşit din legislaţia europeană, pentru că lipseşte demersul industrial. Reciclarea, ca orice proces industrial, comportă riscuri. Pot apărea explozii, se pot defecta instalaţii sau utilaje. De aceea este necesară repunerea în discuţie a zonelor industriale. Aşa cum nu pot să îmi fac casă în parc, la fel nu pot să îmi fac casă în zonă industrială, pentru că ar trebui să existe nişte reguli, spre binele tuturor“, a spus Constantin Apostol.

Regulamentul de la baterii va influența toată legislația pe deșeuri

Elena Gaspar, președinta SNRB și membră în board-ul EUCOBAT, a făcut o prezentare a felului în care noul regulament din domeniul bateriilor afectează activitatea celor care lucrează în această zonă.

„Regulamentul pe baterii nu a intrat în vigoare integral, există câteva capitole care sunt fie subiectul unor acte delegate, fie subiectul unor acte de implementare și inclusiv cele care sunt subiectul actelor de implementare au fost amânate. De exemplu cel cu compoziția de plumb în baterii care trebuia să intre în vigoare în august a fost amânat pentru ianuarie 2025. La fel partea cea mai dură din acest regulament, partea cu țintele este subiectul unui act delegat și este subiectul unei discuții între Comisia Europeană și stakeholderi. Unul dintre aceștia este EUCOBAT care a venit cu mai multe variante de propunere pentru calculul acestor ținte, pentru că la modul real ținte de 65%, 72% și 80% nu vor putea fi atinse în nici un stat european, lucru declarat și de Germania și de Franța și de Belgia.

Și în momentul în care țări ca acestea, care au sisteme instalate de 20-30 de ani, spun că nu pot face lucrurile acestea, e clar că este nevoie de un alt sistem de calcul. În acest moment, EUCOBAT în parteneriat cu Comisia Europeană face un nou studiu vis-a-vis de disponibilul la livrare. Din studiu face parte și România, iar pe baza samplingurilor pe care le mai avem de strâns și de trimis în Belgia, vom vedea exact care este disponibilul la livrare și durata reală de viață. Singura țară de unde au primit samplinguri de baterii a fost România și deși știu că o baterie pusă în telecomandă se consumă în jumătate de oră, surprinzător, durata de viață a acelei baterii este de trei ani și jumătate. Și de aceea este evident că un calcul bazat pe 3 ani de la pusul pe piață nu este corect. O baterie de laptop are o durată de viață de până la 15 ani, asta în cazul în care după 15 ani o mai găsești în țară. Pentru că este foarte posibil ca laptopul cu baterie cu tot să ajungă într-o altă țară.

Evident că acest regulament atrage după el foarte multe modificări, inclusiv modificarea Codului european de deșeuri, unde există o propunere ca bateriile alcaline și zinc-carbon să fie introduse la deșeuri periculoase. EUCOBAT-ul a trimis un punct de vedere Comisiei Europene în care cere să nu fie trecute la deșeuri periculoase pentru că după atâția ani în care nici o baterie alcalină nu a explodat, nu e cazul ca ele să fie trecute la această categorie. În schimb, la periculoase avem foarte multe baterii, iar cei din domeniu știu că există foarte multe incendii, explozii, la colectori, la retaileri, din cauza bateriilor acelea mici din etichetele de preț, din țigările electronice etc. Noi în ultima lună și jumătate am avut parte de șase astfel de incendii. Problema este că la capătul lanțului nimeni nu respectă indicațiile pe care le dăm noi vis-a-vis de aceasta. Sunt containere cu baterii ținute în soare la 40 de grade, amestecăm bateriile cu deșeuri de ambalaje și ne mirăm că iau foc.

Până la apariția mașinilor electrice bateriile nu erau un mare subiect, acum însă da este un mare subiect pentru că ne confruntăm cu deșeuri de genul acesta, iar în ceea ce privește reciclarea, ea este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Suntem cobaiul aș putea spune, pentru că bateriile sunt primele la care directiva s-a transformat în regulament, care așa cum este el, bun, prost, se replică în noul regulament care este în dezbatere pentru amendarea Directivei pe deșeuri electrice.

Unul dintre topicurile cu care eu cred că ne vom întâlni foarte des în următoarea perioadă este partea nu de reciclare, nu de valorificare a bateriilor din vehiculele electrice, ci de second-life, pentru că dacă se face un calcul, consumul energetic pentru reciclarea bateriilor din vehiculele electrice este atât de mare, încât nu se mai justifică economia de noxe pe care au făcut-o pe timpul duratei de viață“, a spus Elena Gaspar.

Cosmin Teodoru: „Producătorii trebuie să investească în reciclare“

Cosmin Teodoru, directorul Direcție Deșeuri din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a subliniat efectele pe care acest regulament, apărut deocamdată la baterii, va afecta și celelalte domenii.

„Apropo de ceea ce spunea doamna Gaspar, eu dacă aș lucra în domeniul ambalajelor sau al DEEE-urilor, m-aș uita atent la ceea ce se întâmplă la baterii. Chiar aș vrea să facem o poză a zilei, să vedem cum a evoluat domeniul bateriilor, fiind evident, cum spunea doamna Gaspar, că a fost cobaiul acestei Comisii. Ar trebui să fim realiști. Deoarece odată cu apariţia state membre estice, fost comuniste, le-a fost dat peste cap sistemul de valori, pentru că directivele funcționau foarte bine pe vremea când noi nu eram membri ai Uniunii Europene. Oamenii își făcuseră niște sisteme care s-au dovedit de-a lungul timpului ca fiind viabile, dar totul s-a schimbat în momentul în care au început să apară 5, 6, 7 state noi, care au preluat totul din mers. Este evident că și statelor vestice le-a luat ani de zile până să pună pe picioare un sistem de răspundere a producătorului. Fiind atâtea variații de opinii și de soluții, Comisia Europeană a ajuns să ia această decizie de a înlocui o directivă care poate fi interpretabilă și adaptabilă la nivel național cu un regulament unde lucrurile sunt foarte simple.

Noi nici măcar nu am reușit să desemnăm autoritatea competentă care să se ocupe de acest regulament. Singura chestiune care a rămas de făcut statului român a fost să decidă cine se va ocupa de acest lucru. Noi nu am trecut nici de hopul acesta.

O altă chestiune dureroasă este sistemul de acte delegate. Ori dacă au trecut șase luni și tu trebuie să aplici un regulament și nu ști pe ce să te bazezi este evident că realitatea va fi exact cea de dinainte, adică fiecare va face după cum crede. La ambalaje problema este aceeași, mai avem puțin și directiva se va transforma în regulament. Nu știu cât de ancorați sunteți în realitatea aceasta, dar și acolo va fi aceeași problemă.

Ceea ce mi se pare ciudat este că până acum nu s-a vorbit despre cei pe care îi reprezentați, de producători. La un moment dat, la începutul anului, s-a luat hotărârea ca Guvernul să aprobe o investiție mare în domeniul bateriilor auto. În momentul în care a venit pentru avizare actul respectiv, noi am făcut o mică observație. Poate că ar fi bine ca orice producător de astfel de produse să se gândească și la partea de reciclare și să facă un plan de investiții în care să arate că într-un număr de ani investește și în capacități de reciclare. Pentru că în momentul în care vei inunda piața cu mii și zeci de mii de deșeuri de baterii, cineva rămâne în urma ta să rezolve problema. Au fost observații care au fost preluate, dar aceasta nu. Cam acesta este nivelul de înțelegere și de implicare al producătorilor, fie că vorbim de ambalaje, de baterii sau echipamente electrice și electronice. Eu cred că rolul dumneavoastră primordial, după ce rezolvăm problemele cu Clearing House-ul, este că veți rămâne singura verigă în legătură directă cu producătorii. Și veți fi singurul organism care îi va putea impulsiona și ajuta ca să înțeleagă că totuși există o răspunde a producătorului“, a declarat Cosmin Teodoru.

Întrebat de modificarea ordinului de licențiere a OTR-urilor, Cosmin Teodoru a precizat că ordinul de ministru este în dezbatere. „La DEEE una din marile probleme a fost din păcate o colaborare dificilă cu Ministerul Economiei. Ordinul este elaborat şi din punctul nostru de vedere este finalizat, rămâne ca el să fie adoptat între cele două ministere. Sperăm ca el să iasă la timp, astfel încât să nu apară discuții cu termenul de 1 ianuarie 2025, dar dacă excedăm acel termen evident că ordinul va fi ajustat în așa fel încât toată lumea să aibă timp să se alinieze. Știți că termenul este 1 ianuarie, dar dacă ordinul nu iese la timp, este clar că vom modifica acele termene de conformare, astfel încât toată lumea să fie liniștită că se poate adapta la timp“, a mai adăugat Teodoru.

GNM va publica lista societăţilor notificate pentru suspendarea autorizaţiei de mediu

Comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Corlan, a amintit că instituţia pe care o conduce este preocupată de câteva subiecte importante. „Reciclarea fictivă este o realitate. Există societăţi autorizate care nu au capacitatea şi nici instalaţiile necesare pentru a face această operaţiune. Am descoperit, din timp, o societate care se pregătea să facă ceva similar cu ceea ce s-a întâmplat la Ulmeni în Călăraşi. Ştim că acolo a rămas o cantitate uriaşă de deşeuri. Pe scurt, această societate a închiriat un spaţiu într-o fostă incintă industrială dezafectată. Are autorizaţie pentru colectare, tratare şi valorificare deşeuri municipale. În primul rând, capacitatea pe care o avea autorizată era cu mult depăşită. În al doilea rând, tehnologia de reciclare era inexistentă. Am văzut cum pe pereţi scria – linie de sortare, dar nu exista nimic, nici un fel de instalaţie, doar acest scris. Am aplicat sancţiunea, am solicitat suspendarea autorizaţiei de mediu, dar fenomenul nu a fost stopat.

Iar atunci colegii mei au venit cu o idee care va fi transpusă într-o procedură obişnuită a Gărzii de Mediu. Am luat balanţa de intrări-ieşiri şi am mers la toţi expeditorii de deşeuri ai acelui destinatar, adică la toţi clienţii lui. I-am anunţat că nu mai au voie să ducă acolo deşeurile pentru că a depăşit capacitatea autorizată şi pentru că generatorul deşeurilor este răspunzător pentru acestea şi pe timpul transportului până la destinaţie. Le-am amintit acestor clienţi că ecologizarea acelui amplasament va intra şi în sarcina expeditorului. Astfel, am scurtat perioada în care el ar fi funcţionat în continuare timp de 60 de zile şi am oprit un fenomen care probabil s-ar fi transformat în al doilea Ulmeni.

Dincolo de această procedură, pentru că vorbim de transparenţă şi de ajutorul unei pieţe oneste în ceea ce priveşte reciclarea, pot să vă spun că începând de anul viitor, aşa cum are ANAF-ul lista ruşinii, aşa vom publica pe site-ul GNM lista societăţilor de colectare, valorificare, reciclare care au fost notificate pentru suspendarea autorizaţiei de mediu pentru nerespectarea condiţiilor din autorizaţie“, a spus Andrei Corlan.

Ministrul Mircea Fechet a stabilit în cadrul conferinţei o serie de întâlniri la minister cu reprezentanţii OPP REMAT şi cu cei ai OIREP Ambalaje pentru a încerca în ultimele luni de mandat să includă pe agenda publică unele dintre doleanţele acestora.• ecologic

Sursa fotografiilor: ecologic