După un maraton judiciar care a durat 11 ani, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o sentință definitivă prin care 33 de hectare de pe faleza din comuna Tuzla revin oficial în proprietatea publică a Statului Român. Decizia reprezintă un precedent istoric pentru protejarea litoralului românesc împotriva înstrăinărilor ilegale.
Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, pe 17 septembrie 2026, în aceeași zi în care a fost comunicată public Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Diana Buzoianu a declarat că situația de la Tuzla nu a fost un caz izolat, ci o practică extinsă la nivelul întregului litoral.
Schemă ilegală de înstrăinare a falezelor
Conform explicațiilor oferite de ministrul Mediului, mecanismul prin care terenurile statului au fost preluate ilegal a urmat un tipar administrativ repetat în mai multe localități de la Marea Neagră:
1. Primăria comunei Tuzla a emis hotărâri de consiliu local prin care a inventariat și a trecut ilegal porțiuni masive din faleză din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a localității, sfidând prevederile Constituției.
2. Odată preluat controlul asupra terenurilor, autoritățile locale au trecut la concesionarea falezelor, emiterea de autorizații de construire și vânzarea de loturi către terți sau apropiați ai administrației.
„Primăriile au inventariat și au dat hotărâri de consiliu local prin care au trecut ilegal, în ultimii ani, terenuri întregi de pe litoralul românesc. Terenuri care, conform Constituției, sunt proprietatea publică a Statului Român. Apoi primăriile s-au apucat să vândă terenurile, să concesioneze falezele, să construiască direct pe ele. În unele cazuri e atât de pe față totul, încât terenurile au ajuns chiar la apropiați sau familiile primarului“, a declarat Diana Buzoianu.
Ce urmează la Tuzla? Anularea contractelor și eliberarea zonei
Decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție produce efecte juridice imediate: toate contractele de vânzare-cumpărare, concesiunile sau închirierile emise anterior de Consiliul Local Tuzla pe cele 33 de hectare își pierd valabilitatea. Suprafețele recuperate reintră oficial în administrarea directă a Administrației Naționale Apele Române, prin Administrația Bazinală Dobrogea-Litoral (ABADL).
Ridicarea de structuri pe terenurile din domeniul public este ilegală. Statul are cadrul legal pentru a solicita demolarea construcțiilor ridicate nelegal și aducerea terenului la starea inițială, cheltuielile urmând să fie suportate de constructori sau de autoritatea locală care a emis autorizațiile ilegale.
Inspectorii de mediu și reprezentanții Apelor Române urmează să efectueze o inventariere fizică a perimetrului pentru a dispune măsurile necesare eliberării zonei protejate.
Un precedent istoric pentru întregul litoral românesc
Problema terenurilor de pe litoral trecute ilegal în proprietate privată este prezentă în numeroase alte stațiuni și localități din județul Constanța:
• Zona de pe litoral – Situația juridică și problemele semnalate;
• Năvodari/Mamaia Nord – Sute de procese și anchete penale blochează sau verifică bucăți de plajă și faleză trecute ilegal în domeniul privat al orașului și vândute dezvoltatorilor imobiliari;
• Costinești – Faleză fărâmițată de decizii locale vechi; ABADL încearcă în instanță recuperarea porțiunilor intrate în circuitul comercial;
• Corbu/Vadu – Perimetre din apropierea plajelor (din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării) au fost parcelate sau retrocedate ilegal pentru proiecte imobiliare;
• Mangalia/2 Mai – Litigii legate de amplasarea abuzivă a unor beach-baruri și construcții private pe faleză.
Hotărârea definitivă obținută în cazul Tuzla le oferă acum instanțelor de judecată o jurisprudență clară: Falezele și plajele sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, ceea ce înseamnă că nu pot fi înstrăinate sau însușite de primării prin hotărâri de consiliu local.
Diana Buzoianu a transmis felicitări echipei de juriști de la Administrația Bazinală Dobrogea-Litoral, care timp de 11 ani a susținut procesul în instanță pentru protejarea patrimoniului public al statului.• ecologic
