Comisia de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor a dezbătut pe 14 martie a.c., în şedinţă publică, OUG nr. 125/2022 privind Fondul pentru Mediu. La discuţii au participat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, secretarul de stat, Bogdan Bălănişcu, Aurelian Dobre, directorul Direcţiei de venituri din Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), şi reprezentanţi ai mediului de afaceri. Reprezentanţii Ministerului Mediului au semnalat abateri grave în sistemul de preluare de responsabilităţi care justifică luarea unor măsuri urgente de combatere a fraudei, în timp ce reprezentanţii organizaţiilor colective au cerut ca forma legii care va aproba ordonanţa să respecte legislaţia europeană şi să ţină cont de problemele cu care se confruntă majoritatea ţărilor europene în reciclarea deşeurilor. Pentru că Ministerul vrea să aducă şi alte modificări la ordonanţă, Comisia nu a luat o decizie urmând ca în perioada următoare să aibă loc o nouă dezbatere pe aceeaşi temă.• ecologic
După mai mult de patru luni de la dezbaterea în comisiile reunite de Mediu şi Economie din Senat, Comisia de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor a organizat în data de 14 martie a.c. o şedinţă publică pe aceeaşi temă: aprobarea OUG nr. 125/2022 privind Fondul pentru Mediu.
Spre deosebire de discuţiile din Senat (https://www.youtube.com/watch?v=fIWNZSdt2rw) cele din Camera Deputaţilor nu i-au pus în dificultate pe reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor care au fost iniţiatorii acestei ordonanţe.
În cadrul discuţiilor Tánczos Barna, ministrul Mediului, a subliniat importanţa acestei reglementări: „Obiectivul primordial al OUG nr. 125/2022 este încercarea autorităţii competente de a separa activităţile corecte, legale, necesare, de cele care sunt la limita legii sau dincolo de ea, care nu respectă legislaţia aferentă şi unde operatorii ajung de foarte multe ori pe mâna procurorilor din cauza activităţilor ilegale, a infracţiunilor pe care le comit. Din păcate Administraţia Fondului pentru Mediu se întâlneşte de foarte multe ori cu asemenea cazuri. Suntem puşi în situaţia de a formula plângeri penale, de a desfăşura activităţi de cercetare alături de poliţişti şi procurori pentru a elimina din piaţă acei jucători care fac concurenţă neloială celor care lucrează corect, care raportează activităţi de colectare, tratare şi reciclare fără a le executa. Una dintre măsurile propuse de noi este introducerea acele garanţii şi unde am ajuns la o soluţie.(…) Faţă de propunerea noastră iniţială (Garanţia de 500.000 lei impusă colectorilor – n.r.) care admitem şi recunoaştem că este una destul de provocatoare pentru companiile mici, am agreat împreună cu agenţii economici să mergem pe un sistem proporţional cu o sumă relativ mică la intrarea în piaţă care apoi, în funcţie de cantităţile raportate în SIATD, va creşte odată cu nivelul afacerii. În acelaşi timp trebuie să vorbim de depozitarea deşeurilor ca ultimă soluţie. Venim cu o propunere de majorare a taxei la depozit. Din motive fiscale colegii noştrii susţin menţinerea denumirii de contribuţie pentru economia circulară. Noi susţinem majorarea treptată a valorii acesteia pentru a ţine pasul şi cu costurile reciclării. Propunerea noastră este ca începând cu data de 1 iulie 2023 sau 1 ianuarie 2024 să operăm o majorarea a acestei contribuţii de la 80 la 160 de lei pe tonă. Prin OUG nr 125/2022 venim cu propuneri de întărire a capacităţii de control a AFM. În spatele acestor reglementări stă SIATD, platforma noastră informatică, un sistem care va trebui dezvoltat, întărit astfel încât să asigure o trasabilitate şi o bază de date pentru tot domeniul. Modificările aduse în Senat, cu una sau două excepţii, sunt susţinute şi de noi dar am venit, cu întârziere, este adevărat, şi cu unele completări care rezultă din discuţiile pe care le-au avut colegii mei cu agenţii economici“
O ţintă imposibil de atins
Cristian Pocol, reprezentantul Asociaţiei RespoDEEE, a propus un amendament la OUG nr 125/2022 care face referire la o contribuţie care se aplică OTR-urilor în situaţia în care nu se atinge ţinta de colectare la DEEE. „Însuşi comisarul european de mediu a recunoscut că nu se poate atinge ţinta de colectare la DEEE. Comisarul a spus într-un interviu recent că în 2019 ţinta era realizată în proporţie de 48% faţă de limita de 65% cum este prevăzută în Directivă. Noi prin această contribuţie amendăm o nerealizare care nu se poate face. Avem o Directivă care este în vigoare din anul 2012 şi care este acum în procedură de revizuire. Impunerea acestei contribuţii are mai multe efecte asupra pieţei noastre. Producătorii deşi au obligaţii, nu au şi răspunderi, ceea ce arată că Răspunderea Extinsă a Producătorilor nu există în domeniul DEEE, contrar a ceea ce ne-a recomandat Comisia Europeană în septembrie 2022.
În acelaşi timp prezenţa acestei contribuţii a dus la creşterea preţurilor. S-a dezvoltat un sistem de fraudă, problemă recunoscută de autorităţi care au început să ia unele măsuri. În plus, valoarea acestei contribuţii nu este stabilită printr-un studiu, ea fiind determinată aleatoriu. Nu susţin ca această ţintă să nu existe, dar ea trebuie să fie corelată cu legislaţia europeană şi să fie a producătorilor, care au şi responsabilitatea în faţa legii.“
Reprezentantul Coaliţiei ProDEEE, Dragoş Călugăru, organizaţie care reuneşte cele mai mari trei organizaţii de transfer de responsabilitate din domeniu (Environ, ECOTIC şi CCR), a semnalat problemele din domeniu: „Suntem într-o zonă în care specula este exagerată, în care colectarea informală a ajuns la cote astronomice fiindcă nu există încă o infrastructură de colectare. În prezent suntem ameninţaţi cu penalităţi foarte mari, nerealiste. Dacă nu faci 5% din ţintă, nu ai ce face decât să închizi activitatea fiindcă nu ai bani pentru a achita penalitatea. Sistemul trebuie schimbat dramatic şi considerăm că singura soluţie este adoptarea şi în cazul DEEE a sistemului de la ambalaje. Asta ar însemna o garanţie de 2 milioane lei şi la OTR-uri pentru a arăta bonitatea acelei entităţi pe această piaţă. De asemenea, vrem ca răspunderea să fie dusă la producători, fiindcă astfel ei vor fi mai atenţi cu cine lucrează şi ce face acel OTR cu banii lui. Penalitatea scăzută la 2 lei pe kilogram la DEEE şi 8 lei pentru lămpi ar rezolva multe din problemele de speculă din piaţă şi ar fi un mare pas spre normalitate.“
Clarificări legislative necesare OIREP-urilor
Domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje va fi profund afectat de OUG nr. 125/2022. Comisiile din Senat au modificat Articolul 9, aliniatul 1, litera D, P şi V propunând Parlamentului formularea: „Se plăteşte penalitatea de 2 lei/kilogram pentru diferenţa dintre cantităţile din obiectiv şi cantităţile care intră în instalaţia de reciclare.“
Referindu-se la acest subiect Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje, a susţinut în faţa deputaţilor punctul de vedere al organizaţiei. „Formularea corectă ar trebui să fie «cantităţile care intră în operaţiunea de reciclare» aşa cum este ea în Directiva 152/2018 care a fost transpusă prin Ordonaţa nr. 1 din 2021. Susţinem această definire foarte clară deoarece ea respectă Directiva şi practica europeană. Directiva se referă la cantităţile reciclate, nu la momentul când are loc reciclarea. De aceea cantităţile care vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor vor trebui să fie cele recepţionate şi confirmate în SIATD de către operatorul economic valorificator după scăderea impurităţilor, altele decât materialul ţintă.“
În urma tergiversării clarificări de către legislativ a modului în care OIREP-urile lucrează cu reciclatorii, tot sistemul este aruncat într-o zonă impredictibilă. Geanin Şerban a mai semnalat un efect care deja este prezent în piaţă, cel al banilor ceruţi pentru confirmarea cantităţilor reciclate. „Deja unii reciclatori, profitând de această neclaritate a legii, cer OIREP-urilor o taxă, pe care am numit-o taxă de şmecher, doar pentru a confirma că au reciclat cantităţile unui OIREP şi nu cantităţile altuia. Această taxă a ajuns astăzi chiar şi la 300 lei pe tonă,“ a mai adăugat Geanin Şerban.
Cornel Brezuică, fost preşedinte al AFM, în prezent consilier în OPP REMAT, a semnalat faptul că Ministerul Mediului nu a adus la cunoştinţa celor prezenţi la dezbatere modificările de ultimă oră pe care le-a iniţiat în Ordonanţă. „Din păcate nu ştim ce modificări a adus Ministerul în ceea ce priveşte garanţia impusă colectorilor de deşeuri. Aş dori ca domnul ministru să ne spună care sunt aceste modificări.“
În replică, ministrul Tánczos Barna a declarat: „Ne gândim la o garanţie proporţională şi menţinem amenda contravenţională la colector de 200.000 – 250.000 lei şi următorul nivel de sancţiune penală. Anul trecut am destructurat câteva reţele cu care unii de la această masă chiar au şi lucrat. Şi este neplăcut să vezi cum are încredere un OIREP onest într-un reciclator care de azi pe mâine începe să recicleze 3.000 de tone de sticlă pe zi. Aceste semne de întrebare trebuie să apară şi la AFM şi la procuror şi la poliţist, dar şi la cel care se trezeşte cu o ofertă de nerefuzat de a contracta cantităţi foarte mari de ambalaje reciclate“, a mai declarat Tánczos Barna, ministrul Mediului.
În susţinerea celor spuse, ministrul Mediului a dat deputaţilor câteva imagini printate pe coli A4 cu grămezi de cioburi de sticlă, fără a le spune însă când au fost făcute fotografiile, unde şi dacă aceste grămezi de sticlă au fost decontate de OIREP-uri.
Concluzia întâlnirii a fost prezentată de preşedintele Comisiei de Mediu şi Echilibru Ecologic, George Stângă: „Dacă am aşteptat atât, cred că mai putem aştepta încă o săptămână, două, chiar trei pentru ca forma finală a actului normativ care va trece de această comisie să fie cea care să avantajeze pe toată lumea. Ne dorim o construcţie sănătoasă, un act normativ care să asigure un cadru viabil pentru tot mediul de afaceri şi pentru acest lucru nu trebuie să ne grăbim“.
Înregistrarea video a şedinţei poate fi urmărită la adresa: https://youtu.be/IT52eyxf6LQ
