Poluarea aerului rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru București, afectând direct calitatea vieții și sănătatea publică. Pentru a combate eficient această problemă, administrația Capitalei a structurat o strategie integrată care vizează cele două surse principale de emisii nocive: traficul rutier intens și încălzirea locuințelor cu combustibili solizi. Anunțul a fost făcut de primarul general Ciprian Ciucu în cadrul Conferinței privind calitatea aerului din București, organizată de Primăria Capitalei în data de 2 octombrie 2026.
Măsurile din domeniul transportului vizează reducerea noxelor prin crearea unei Zone cu Emisii Scăzute (Low Emission Zone), un model deja aplicat cu succes în marile capitale europene. Măsurile vor fi introduse eșalonat pe parcursul mai multor ani, pentru a permite conducătorilor auto să se adapteze noilor reglementări:
• Pe 1 noiembrie 2027 vor intra în vigoare primele restricții în centrul Capitalei care vizează mașinile non-Euro (autovehicule cu o vechime de peste 36 de ani).
• Din 1 ianuarie 2028, se va extinde interdicția pentru vehiculele non-Euro pe teritoriul întregului oraș.
• Până în 2032 vor fi scoase treptat din circulație, la nivelul întregului oraș, mașinile încadrate în normele Euro 1, Euro 2 și Euro 3, concomitent cu impunerea unor cerințe mai stricte în zona centrală (unde se are în vedere accesul exclusiv al vehiculelor Euro 5 sau Euro 6).
Monitorizarea accesului în zonele protejate se va realiza automatizat, cu ajutorul camerelor digitale cu recunoaștere a numerelor de înmatriculare (sisteme LPR).
Eliminarea sobelor pe lemne
A doua mare direcție a planului municipal se concentrează pe combaterea emisiilor de pulberi fine (PM2.5), produse preponderent de arderile casnice neeficiente. Conform datelor INS furnizate de municipalitate, în București există 18.593 de locuințe care folosesc lemne și cărbuni pentru încălzire, peste 15.200 fiind deja cartografiate.
Dintre acestea, mai mult de 6.000 sunt concentrate în 7 zone vulnerabile:
• Ferentari – Rahova – Giurgiului: 3.211 locuințe (21,1%);
• Giulești-Sârbi – Chitila Triaj: 877 locuințe (5,8%);
• Cățelu – Industriilor – Policolor: 833 locuințe (5,5%);
• Colentina – Andronache – Fundeni: 522 locuințe (3,4%);
• Obor – Moșilor – Ferdinand: 327 locuințe (2,2%);
• Berceni Sud – Vitan Bârzești: 226 locuințe (1,5%);
• Străulești Nord: 74 locuințe (0,5%).
Subvenții pentru tranziția energetică a gospodăriilor
Trecerea de la sobe la soluții mai curate presupune investiții semnificative. În timp ce racordarea la energie electrică implică costuri inițiale mai mici, dar facturi lunare mai ridicate pe termen lung, municipalitatea a optat pentru susținerea branșării la rețeaua de gaze naturale.
Cu un cost estimat la 3.600 de euro per gospodărie, administrația dorește să vină în sprijinul bucureștenilor prin oferirea unei subvenții cuprinse între 1.000 și 2.000 de euro, finanțată prin parteneriat între Primăria Generală și primăriile de sector. Calendarul prevede lansarea unui proiect-pilot în 2027 în zonele cele mai afectate, urmată de un program masiv de racordare din 2028.
Tranziția către un oraș mai curat este gândită pe un orizont de 4-5 ani, combinând reglementările ferme din trafic cu sprijinul social oferit comunităților vulnerabile, pentru ca Bucureștiul să ajungă din urmă standardele de mediu europene.• ecologic
