Parlamentul României a avizat pe 4 februarie a.c. bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) pentru anul 2025, stabilit la 4,6 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 20% față de execuția bugetară din anul anterior. Banii primiţi în plus vor fi direcţionaţi în special spre domeniul apei, silvicultură şi biodiversitate. Este pentru prima dată în istoria României când un ministru de finanţe înţelege importanţa pe care trebuie să o aibă Mediul la alocarea bugetară.
„Majorarea principală a bugetului vine din ambiția pe care o avem să cheltuim mai mulți bani din PNRR. Am propus în acest buget să cheltuim cu aproximativ 70% mai mult din PNRR decât am cheltuit în 2024 și tocmai această creștere masivă angrenează și o majorare a bugetului“, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor după avizarea bugetului în comisiile de specialitate.
Ministrul a specificat şi domeniile care vor beneficia de creşterile bugetare: managementul apei, silvicultura şi biodiversitatea. „ Avem câteva bazine hidrografice afectate profund de lipsa apei – Bazinul hidrografic Prut-Bârlad şi estul României în general suferă de lipsa apei – fie că ne referim la lipsa apei pe timpul sezonului cald, fie la rezervele de apă subterană sau supraterană, suntem obligaţi să luăm nişte măsuri urgente. Cea mai mare alocare bugetară o avem pentru managementul apei. Aici vorbim despre prevenirea şi reducerea efectelor calamităţilor naturale, vorbim despre stocuri strategice şi materiale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, finanţarea Programului naţional de hidrologie“, a spus Mircea Fechet.
Silvicultura şi conservarea pădurilor va primi 850 milioane lei, fonduri ce vor fi utilizate pentru compensarea pierderilor proprietarilor de pădure care se află în zone speciale de protecție, de tip 1 și de tip 2, cum ar fi parcurile naționale, pentru continuarea activităților de împădurire a terenurilor degradate și înființarea perdelelor forestiere, extinderea și reabilitarea drumurilor forestiere și acordarea despăguririlor pentru pagubele provocate de fauna sălbatică.
În ceea ce priveşte biodiversitatea, alocarea a peste un miliard de lei s-a făcut pentru extinderea rețelei de monitorizare a calităţii aerului, compensații pentru pagubele cauzate de speciile protejate (urs și lup), cofinanțarea proiectelor cu finanțare externă și finanțarea activităților de protejare a ariilor naturale protejate, inclusiv Delta Dunării.
În ceea ce privește capitolul bunuri și servicii, MMAP şi-a propus să cheltuiască mai puțin, cu 3,03%.• ecologic