O delegație a Coaliției pentru Economie Circulară (CERC) a efectuat pe 25 septembrie 2026 o vizită de documentare la fabrica DS Smith din Zărnești, județul Brașov, cea mai mare unitate de producție a hârtiei pentru ambalaje din România. Evenimentul a oferit o perspectivă detaliată asupra modului în care o tradiție industrială de peste 170 de ani a fost transformată într-un hub modern de producție sustenabilă și economie circulară. În discuțiile cu membrii CERC au fost prezentate investițiile, dar și problemele cu care se confruntă industria producătoare de hârtie și carton ondulat din România.
Delegația CERC a fost întâmpinată de echipa de management a fabricii și ghidată prin principalele fluxuri de producție. Oaspeții au putut urmări parcursul complet al hârtiei, începând de la curtea de depozitare a materiei prime, trecând prin stația de preparare a fibrelor și până la mașina de înaltă performanță de producere a hârtiei.
De asemenea, discuțiile s-au axat pe practicile avansate de protecție a mediului implementate la Zărnești, incluzând investițiile majore în stația de epurare a apei și utilizarea tehnologiilor de valorificare energetică a deșeurilor biologice, elemente care subliniază angajamentul companiei față de reducerea amprentei de carbon.
Despre DS Smith
Grupul DS Smith este un lider recunoscut la nivel european și global în furnizarea de soluții sustenabile de ambalare, hârtie și servicii de reciclare. Compania operează în zeci de țări, având zeci de mii de angajați și o rețea extinsă de fabrici de ambalaje și unități de reciclare. Prin strategia sa de sustenabilitate, DS Smith se concentrează pe tranziția către ambalaje 100% reciclabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și conservarea resurselor naturale.
În România, DS Smith deține o poziție strategică pe piață, având unități importante de producție a hârtiei la Zărnești și a ambalajelor din carton la Ghimbav și Timişoara, deservind industrii diverse, de la retail până la sectorul auto și e-commerce.
Peste un secol și jumătate de producție a hârtiei la Zărnești
Fabrica de la Zărnești reprezintă un pilon istoric al industriei românești de profil, având o evoluție care se întinde pe parcursul a trei secole. În anul 1853 a fost turnată fundația fabricii de hârtie într-o zonă cu o tradiție forestieră și hidrografică favorabilă. La începuturile sale, fabrica a produs o gamă diversă de sortimente, incluzând hârtie de scris și de tipar, hârtie colorată, de țigaretă și de împachetat. De-a lungul anilor, unitatea a trecut prin nenumărate etape de retehnologizare. În anul 1980, capacitatea de producție a fost extinsă semnificativ, direcționându-se cu precădere spre producția de carton ondulat și utilizarea hârtiei reciclate ca materie primă de bază.
Un moment de cotitură l-a reprezentat preluarea fabricii de către grupul britanic DS Smith, atunci când platforma industrială a beneficiat de investiții masive de capital. În ultimii ani aici au fost derulate programe de retehnologizare de zeci de milioane de euro. Printre acestea se numără modernizarea mașinilor de producere a hârtiei, care ating acum viteze de peste 1.100 m/min și o producție anuală de aproximativ 250.000 tone de hârtie.
DS Smith Zărnești este însă și cel mai mare reciclator de hârtie din România, cu o cantitate de deșeuri de hârtie și carton reciclate zilnic de aproximativ 800-1000 tone.
Despre provocările cu care se confruntă compania, Marius Juncanariu, directorul general al DS Smith Zărnești, ne-a declarat: „Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este de fapt aceeași cu care se confruntă toată industria din România, și anume prețul la energie. Trebuie să spunem că prețul la energie este aproximativ același în toată Europa, dar nivelul de sprijin pentru industrie este total diferit în țările UE.
La nivel naţional producem anual în jur de 500.000 – 550.000 tone de hârtie. Anul acesta, producția de hârtie pentru primul semestru a scăzut față de anul trecut din cauza problemelor cu costurile. Noi suntem producători de materie primă pentru ambalaje și în prezent mulți integratori se gândesc să își reducă volumele, să avanseze numai pe anumite tipuri de produse, iar pe celelalte să le cumpere din afară sau din altă parte unde prețurile sunt mai mici“.
În completarea turului de fabrică, Marius Juncănariu ne-a oferit și o perspectivă de actualitate asupra industriei, în calitatea sa de vicepreşedinte al ROMPAP, Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie: „Industria producătoare de hârtie din România are o mare problemă de competitivitate în general din cauza costurilor ridicate ale energiei, dar și a nivelului de sprijin guvernamental. ROMPAP venit în fața autorităților din România cu foarte multe exemple din alte țări europene, implementate în Bulgaria, în Franța, în Germania și în alte țări. Franța are tot felul de scheme pentru sprijinirea industriei de producere a hârtiei. Marea Britanie a lansat un program din toamna anului trecut până în primăvara acestui an de plafonare a prețurilor la energie pentru marii consumatori. Iar exemplele pot continua“.
Referitor la ce a făcut DS Smith Zărnești pentru a face față acestor provocări, Marius Juncanariu ne-a spus: „Pentru a rezista pe piață, am redus în ultimii doi ani consumul de electricitate pe unitatea de produs, adică pe tona de hârtie, cu 25%, ceea ce reprezintă un pas uriaș. Ne diferenţiem prin calitate și prin integrare, pentru că avem parte de reciclare, de packaging și vedem plusvaloarea pe întregul lanț de la aprovizionare la reciclare la producerea hârtiei“.
Exporturile de deșeuri de hârtie, fie că vorbim de ambalaje sau de maculatură, afectează activitatea tuturor fabricilor de hârtie din România, acestea fiind producătoare de hârtie din materie primă reciclată și exemple excelente de aplicabilitate a modelelor de economie circulară. „Accesul la materia primă la un cost avantajos este o altă problemă cu care ne confruntăm. O mare parte din maculatura din România este exportată către Turcia, o țară care a investit masiv în ultimii ani în producția de hârtie. În plus, Turcia își protejează producția de hârtie, impunând o taxă de import pentru fiecare tonă de hârtie care intră în țară din import. Reciclatorii români plătesc acum unul dintre cele mai mari prețuri din Europa pentru maculatură. ROMPAP a inițiat o propunere legislativă pentru a proteja această resursă valoroasă“, a conchis Marius Juncanariu, vicepreşedinte ROMPAP.● ecologic
