În luna mai 2024, când noul Cod Silvic a trecut de Senat, ne bucurau prevederile pozitive precum accesul liber în orice pădure din țară sau asigurarea cadrului legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. La doar câteva luni, după ce noul Cod Silvic a fost publicat în Monitorul Oficial, Asociația Agent Green ne spulberă orice vis pozitiv publicând o analiză dură în care denunță lacunele grave ale noului Cod Silvic. • Alexandru Mărgineanu
„În loc să aducă schimbări structurale pentru protecția pădurilor și stoparea abuzurilor, noul cadru legislativ perpetuează problemele sistemice, favorizează degradarea ecosistemelor forestiere, pierderea biodiversității și agravarea schimbărilor climatice”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green, proaspătul laureat ONU al premiului „Champion of the Earth“.
În comunicatul de presa al Asociației Agent Green sunt enumerate principalele probleme identificate de specialiștii conduși de Cătălin Turiga, inginer silvic în cadrul asociației:
- Absența reformelor serioase și accentuarea disfuncționalităților.
Noul Cod Silvic nu separă activitățile de reglementare, administrare și comercializare, toate rămânând sub aceeași umbrelă neprotectoare. Această suprapunere de atribuții perpetuează conflictele de interese și vulnerabilizează întregul sistem forestier. - Fondul forestier național (FFN), sub presiune crescută.
România pierde treptat suprafețe importante de pădure din cauza reglementărilor permisive care facilitează scoaterea acestora din fondul forestier național (FFN). Terenurile cu vegetație forestieră din afara FFN, deși îndeplinesc definiția pădurii, nu sunt recunoscute oficial, expunând peste 500.000 ha de păduri cu lemn în valoare de cel puțin 15 miliarde de euro la defrișări fără control. - Programul național de împădurire drastic redus.
Obiectivul de împădurire a fost diminuat de 33 de ori: de la 2 milioane ha până în 2035 (plan inițial) la doar 60.000 ha până în 2030, o decizie care crește riscul aridizării și subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de restaurare a ecosistemelor afectate. - Reglementări favorabile abuzurilor, precum:
• Tăieri rase mascate sub pretextul reconstrucției ecologice;
• Construcțiile și amenajările în pădurile-parc, inclusiv iluminatul nocturn sau plantarea de specii exotice invazive;
• Construcția drumurilor forestiere de exploatare neproiectate și fără evaluări de mediu adecvate, ceea ce crește riscul de degradare a solului și pădurilor. - Slăbirea controlului și a reglementărilor stricte.
Prin modificările aduse, nu mai este necesar avizul gărzii forestiere pentru lucrările situate aproape de marginea pădurii în cazul obiectivelor de interes național sau local. De asemenea, marcarea masei lemnoase rămâne în continuare dependentă de utilizarea unui instrument rudimentar, ciocanul silvic, care a fost implicat în numeroase cazuri de falsificare. Acest ciocan silvic poate însemna atât prezumția de vinovăție împotriva silvicultorilor cinstiți, cât și alibiul perfect pentru hoți. - Integritatea personalului silvic, în continuare problematică.
Personalul silvic, rămâne unul dintre principalii actori implicați în furturile moderne de lemn, prin manipularea documentelor oficiale. Creșterea salariilor acestora cu 25%, fără o reformă profundă și evaluări de integritate, nu este o soluție reală. - Accesul liber al cetățenilor în păduri este o victorie interpretabilă.
Deși accesul este garantat teoretic, administratorii pădurilor pot restricționa „temporar” accesul în zone extinse, invocând motive precum riscul de incendii, tăieri sau vânătoare. Astfel de restricții pot fi extinse abuziv tot timpul anului, împiedicând accesul liber al publicului.
În același comunicat al Asociației Agent Green, se arată și o serie de elemente de îngrijorare extremă:
- Reducerea suprafețelor FFN pentru diverse proiecte: Scoaterea definitivă din fond a unor suprafețe pentru construcții precum cimitire, lăcașe de cult sau exploatarea subsolului, fără mecanisme de compensare;
- Promovarea vânătorii comerciale: Romsilva păstrează dreptul de a înființa complexuri de vânătoare la țarc, adevărate „lagăre de exterminare” pentru animalele sălbatice;
- Definiții periculoase ale reconstrucției ecologice care permit tăieri rase în păduri mixte cu valoare ridicată de conservare sub falsul pretext al restaurării naturale.
Analiza integrală poate fi citită pe site-ul Asociației Agent Green: agentgreen.ro/wp-content/uploads/2025/01/20250119_analiza_cod_silvic_nou_agent_green.pdf