Ancheta care vizează mafia deşeurilor din judeţul Argeş a continuat cu o nouă descindere a procurorilor DIICOT în data de 27 mai a.c. la unele adrese din judeţ de unde au fost aduse la audieri mai multe persoane, printre care şi Alex Vâjan, șeful Gărzii de Mediu Argeș, alţi comisari ai GNM, angajați de la Direcția Apelor Argeș-Vedea și câţiva oameni de afaceri.
Ancheta din Argeş este prima de această amploare care vizează destructurarea reţelelor infracţionale din domeniul deşeurilor formate din oameni de afaceri, angajaţi ai Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, directori ai unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor, angajaţi ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Agenţiei judeţene pentru Protecţia Mediului şi ai Administraţiei Apelor Române.
Conform unor informaţii care circulă în mediul on-line toată această anchetă a fost demarată la iniţiativa Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), instituţie care numai în acest caz ar fi fost prejudiciată prin raportări false privind reciclarea unor mari cantităţi de deşeuri de ambalaje cu aproximativ 20 milioane lei.
În loc să fie reciclate, deşeurile colectate din judeţ erau în mare parte arse sau îngropate în depozitul de deşeuri Albota. Există însă şi alte deşeuri de ambalaje care nu au existat decât în acte, dar care şi ele ar fi fost „reciclate“ de reţeaua infracţională. Toate aceste mari cantităţi de deşeuri de ambalaje au fost raportate la AFM ca fiind reciclate. Ceea ce trebuie să demonstreze acum anchetatorii este modul în care a funcţionat acest sistem, care a fost circuitul banilor, ce colectori, ce organizaţii şi ce reciclatori au fost implicaţi în această reţea şi cine au fost funcţionarii publici care i-au protejat.
Cazul de la Argeş nu este nici pe departe unul izolat. În majoritatea judeţelor din România există situaţii similare în care corupţia din Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului, din primării şi din consiliile judeţene a făcut posibilă existenţa şi prosperarea unor reţele infracţionale similare.● ecologic
