7.1 C
Bucharest
Wednesday, February 21, 2024
Mai mult

    Pe Argeş în jos, pe un mal frumos, DIICOT-ul trece…

    Sursa foto: Facebook

    După ce atâta amar de timp Ministerul Mediului ne-a spus prin gura tuturor miniştrilor care s-au perindat la conducerea acestei instituţii că marea problemă în gestionarea deşeurilor sunt micii colectori de deşeuri care „fac raportări false, se desfiinţează şi apoi apar peste noapte sub un alt nume“, o acţiune a DIICOT Argeş şi a Gărzii Naţionale de Mediu a detonat o adevărată bombă, destructurând o reţea infracţională care funcţiona de 10 ani sub umbrela uneia din cele mai importante Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI), un exemplu de bună practică la nivel naţional, ADI Servsal Argeş.• Matei Dumitru

    După ce săptămâna trecută membrii Comisiei de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor au cerut un răgaz pentru a lua o decizie în privinţa OUG nr. 125/2022, mulţi au fost cei care s-au aşteptat ca în spaţiul public să apară o serie de „dezvăluiri“ legate de fraude în relaţiile colectori – OIREP, pentru a-i convinge pe deputaţi că intenţia Ministerului Mediului de a prelua controlul asupra întregului domeniu de Răspundere Extinsă a Producătorilor este pe deplin justificată. Dar atunci nimeni nu şi-ar fi închipuit furtuna creată de descinderile DIICOT la două firme din ADI Servsal Argeş.

    Ceea ce s-a întâmplat pe 21 martie a.c. la Piteşti face ţăndări tot eşafodajul pe care Ministerul şi-a construit susţinerea prevederilor din OUG nr.125/2022, pentru că în atenţia organelor de anchetă nu a intrat vreo mică firmă colectare sau vreun clan de rromi de prin Strehaia sau Craiova, ci chiar firme care lucrau sub portdrapelul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, ADI Servsal Argeş, condusă de Gabriel Moiceanu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), membru PSD, persoană cu mare influenţă atât la nivel local, cât şi la nivel central.

    Dacă până acum ADI-urile erau nişte entităţi ce păreau a fi un instrument al primăriilor, descinderile procurorilor au dezvăluit o altă latură, aceea a unei posibile complicităţi a Asociaţiei de Dezvoltare cu structuri de criminalitate organizată. O relaţie în care traficul de influenţă şi corupţia ar fi contribuit din plin la îmbogăţirea caracatiţei de interese care a acaparat piaţa deşeurilor reciclabile din Argeş.

    Implicarea autorităţilor

    De-a lungul ultimilor ani Ministerul Mediului a făcut presiuni uriaşe asupra producătorilor şi Organizaţiilor care Implementează Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor (OIREP) pentru a le face să direcţioneze contribuţiile către ADI-uri şi nu către colectorii particulari de deşeuri. Şi ca să se înţeleagă bine acest lucru, în ultimii ani Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a controlat la sânge toţi colectorii, nu însă şi ADI-urile. Chiar şi acum Ministerul face prin OUG nr. 125/2022 eforturi disperate pentru a-i scoate definitiv din piaţa deşeurilor pe micii colectorii.

    Dacă ADI-urile ar fi fost performante, dacă ar fi colectat cantităţi mari de deşeuri de ambalaje, toată încrâncenarea Ministerului Mediului ar putea fi una justificată. Dar situaţia este cu totul alta. Cantităţile de deşeuri reciclabile colectate de majoritatea ADI-urilor sunt atât de mici încât ele nici nu prea contează la îndeplinirea obiectivelor europene.

    agerpres 1421150
    Sursa foto: Agerpres

    Şi în loc să găsească cauzele care stau la baza acestei situaţii (semnalate acum de DIICOT), Ministerul Mediului a intrat în această horă de a-i fi zis că este membru FADI şi a emis celebra Ordonanţă de Urgenţă nr 74/2018. Dacă până atunci ADI-urile nu existau în circuitul colectării deşeurilor, prin această ordonanţă Ministerul a interpus ADI-urile în relaţia OIREP – colector, distrugând astfel o relaţie economică directă, specifică unei economii de piaţă liberă în favoarea unei entităţi nonprofit cum este ADI. Că OUG nr. 74/2018 contravine tuturor reglementărilor Uniunii Europene nu a contat prea mult, important era ca întregul sistem de colectare şi toate contribuţiile producătorilor să fie trecute prin filtrul FADI.

    OUG nr.74/2018 a eliminat dintr-un foc tot principiul cererii şi ofertei din relaţia OIREP – ADI, obligând toată industria de profil să achite fără nici o obiecţie ADI-urilor orice pretenţie financiară, în baza unor note de fundamentare care, nu de puţine ori, conţin costuri ce nu au nici o legătură cu colectarea şi procesarea deşeurilor.

    Efectele au fost imediate. Dacă până la intrarea în vigoare a ordonanţei, agenţii economici reuşeau să colecteze, să proceseze şi să trimită deşeurile spre reciclare cu un cost mediu de 350-450 lei pe tonă, după intrarea în vigoare a OUG nr. 74/2018 costul cerut şi încasat de ADI-uri a crescut imediat la 1000-2000 lei pe tonă.

    În scurt timp s-a ajuns atât de departe încât în cazul în care un OIREP nu voia sau nu putea să achite tarifele sau sumele nejustificat de mari cerute de ADI-uri era reclamat la minister, care îşi trimitea echipele de control la cel care a refuzat să plătească.

    Astfel că din 2008 toate organizaţiile producătorilor au fost obligate să lucreze, vrând-nevrând, cu ADI-urile şi, bineînţeles, cu ADI Servsal Argeş. De aceea descinderile procurorilor din data de 21 martie a.c. au vizat şi OIREP-urile, chiar dacă unele nu au avut contracte cu ADI Servsal Argeş sau cu o altă firmă implicată în anchetă. Cei care au căzut în capcană şi au lucrat totuşi cu această asociaţie ar putea avea acum unele probleme.

    Mulţi şi-ar fi putut închipui că sumele nejustificat de mari cerute de ADI-uri ar fi ajuns în investiţii, în prime şi salarii pentru angajaţi. Conform comunicatului DIICOT alta a fost direcţia banilor…

    Comunicatul DIICOT

    „La data de 21.03.2023, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti pun în aplicare 33 de mandate de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Argeş, Ilfov, Vrancea şi a municipiului Bucureşti într-o cauză având ca obiect comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunilor de delapidare, înşelăciune, fals intelectual, uz de fals şi instigare la fals intelectual, colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deşeuri, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, care poate provoca o daună semnificativă calităţii aerului, calităţii solului sau calităţii apei ori animalelor sau plantelor, deturnarea licitaţiilor publice şi îngroparea deşeurilor.

    FOTO PUBELE DE GUNOI STEFAN
    Sursa foto: Ştefan Matei

    În cauză s-a reţinut că pe raza judeţului Argeş a acţionat un grup infracţional organizat constituit, consolidat şi structurat în ultimii 10 ani, specializat pe segmentul managementului deşeurilor nepericuloase (colectare, transport, depozitare, sortare, tratare şi reciclare).

    Scopul constituirii acestui grup a fost de obţinere a unor avantaje financiare necuvenite, prin menţinerea monopolului şi controlului asupra circuitelor financiare şi funcţionale asociate procesului de salubrizare la nivelul judeţului Argeş şi prin delapidarea bugetelor locale şi naţionale.

    Prin raportarea ca fiind reciclate către organizaţiile pentru transferul responsabilităţii a unor cantităţi cât mai mari de deşeuri, pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale asumate faţă de producătorii de deşeuri, (cantităţi ce nu au existat în realitate şi care au fost facturate în mod fictiv ca fiind vândute/predate către diverşi reciclatori/colectori), a fost creat un prejudiciu Administraţiei Fondului pentru Mediu, reprezentând contribuţia ce ar fi trebuit achitată de către OIREP-uri pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale stabilite de legislaţia în vigoare şi cantităţile efectiv valorificate, respectiv gestionate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile.“

    Posibile legături

    Desigur că nu se poate face o legătură directă între cei „10 ani de când acţiona grupul infracţional organizat“ la care face referire comunicatul DIICOT şi cei 10 ani de când Gabriel Moiceanu conduce ADI Servsal Argeş şi FADI. Este doar o nefericită coincidenţă.

    Din păcate însă toată această anchetă, care se poate extinde şi la alte ADI-uri, aruncă o umbră asupra tuturor Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

    moiceanu1
    Gabrile Moiceanu, preşedintele FADI
    Sursa foto: ecologic

    Referitor la acţiunea DIICOT, directorul executiv al ADI Servsal Argeş, Gabriel Moiceanu, ne-a declarat: „Nu am voie să dau comunicate, nu este lupta mea. Eu nu am dat declaraţii nici la DIICOT pentru că nu mi s-au cerut încă. La momentul potrivit o voi face. Doar se cearta doi asociaţi care şi au făcut plângeri unul altuia, iar noi suntem la mijloc. Toată povestea este un mare cancan“.

    Cei doi asociaţi la care face referire Moiceanu sunt Valentin Vişoiu şi Gheorghe Văsâi, persoane bine cunoscute şi de el şi de alţii nu numai în judeţul Argeş. Văsâi are în concesiune prin Girexim Universal depozitul de deşeuri de la Albota, construit de Consiliul Judeţean Argeş.

    O altă firmă deţinută de Gheorghe Văsâi, Financiar Urban SRL, a câştigat în septembrie 2016 licitaţia organizată de ADI Servsal pentru delegarea gestiunii serviciului de colectare şi transport al deşeurilor din zonele Curtea de Argeş, Costeşti şi Domneşti. Iar lista poate continua…

    Încrengătura de interese continuă cu multe alte nume cu care nu are rost să vă pierdem timpul acum, cu presiuni făcute asupra multor primari din judeţ pentru delegarea serviciului de salubrizare, cu ameninţări, şantaje, dar şi cu zeci de sesizări adresate în zadar de victimele acestui grup infracţional Curţii de Conturi şi altor instituţii ale statului.

    Cazul de la Piteşti relevă o mare problemă a României. Aceea că autoritatea de mediu nu este interesată de respectarea unor reguli fundamentale. Este dreptul şi datoria ei să reglementeze foarte strict un domeniu atât de important cum este cel al deşeurilor. Dar în acelaşi timp ea trebuie să fie să fie un actor neutru. Această cerinţă, fundamentală pentru existenţa unui sistem sănătos, lipseşte cu desăvârşire în România. Legislaţia din domeniul deşeurilor este voit neclară, interpretabilă, uriaşă şi veşnic în schimbare.

    Este de notorietate faptul că funcţionari importanţi din AFM sugerează producătorilor la ce organizaţii colective trebuie să adereze pentru a nu fi deranjaţi vreodată de vreun control. Fiindcă există acum două mari tipuri de organizaţii colective: unele protejate, altele hăituite.

    Descinderea DIICOT de la Piteşti iese din tiparul acţiunilor cu care autorităţile de mediu ne-au asaltat în ultimii ani, ceea ce poate fi perceput ca un motiv de speranţă pentru însănătoşirea sistemului naţional de gestionare a deşeurilor municipale. Dacă anchetele procurorilor nu vor viza şi funcţionarii care au girat activitatea acestui grup infracţional şi se vor rezuma la arestarea câtorva colectori, salubrişti sau reciclatori, totul nu va fi decât, cum spunea cineva? Un mare cancan, atât… Fiindcă este greu de crezut că o structură infracţională atât de complexă putea funcţiona timp de zece ani fără protecţia unor autorităţi ale Statului.

    Este greu de ştiut dacă ancheta DIICOT va merge mai departe sau nu. Scandalul este mare şi presiunile asupra anchetatorilor vor fi şi mai mari.

    Publicitate

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultimele știri

    Consiliul și Parlamentul European vor reglementeze certificările eliminărilor de dioxid de carbon

    Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns în data de 20 februarie a.c. la un acord politic provizoriu...

    Mai multe articole