Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) a organizat pe 16 februarie a.c. conferința „Reutilizare, reparare, refolosire. Noi modele de afaceri în economia circulară“. La evenimentul care a avut loc la Academia de Studii Economice din București au participat Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cătălin Zamfir, președintele Comisiei Economice din Senatul României și reprezentanți importanți ai industriei deșeurilor.• ecologic


Tema conferinței „Reutilizare, reparare, refolosire. Noi modele de afaceri în economia circulară“ a fost Legea nr. 42/2023 privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, a cerințelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare și a cerințelor de raportare și monitorizare a echipamentelor electrice și electronice reutilizate, lege care va intra în vigoare pe 17 martie a.c.
Repararea și refolosirea echipamentelor electrice și electronice este o practică necesară care are succes în multe țări. Avantajele sunt evidente: prin menținerea în folosință cât mai mult timp a aparatelor se economisesc resursele necesare pentru fabricarea unora noi, iar pentru cetățeni repararea unui echipament este mai ieftină decât cumpărarea unuia nou. Dar pentru a pune la punct un astfel de sistem este nevoie nu doar de legislație, ci și de muncitori calificați, de schimbarea unor mentalități și de finanțare.
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a subliniat că aprobarea unei strategii nu este suficientă. „Fără politici publice și fără finanțare nu se creează aceste noi modele de economie circulară. În sine economia circulară este o provocare grea pentru România, fiindcă noi nu am conștientizat încă la nivel național importanța resurselor care se găsesc în deșeurile de toate felurile care nu ajung în totalitate în sistemele de colectare (…). La deșeurile de echipamente electrice și electronice lucrurile sunt încă într-o fază incipientă și la nivelul mentalului colectiv pentru că oamenii sunt obișnuiți să arunce, și la nivelul infrastructurii și la cel al capacităților de reparare și readucere în circuitul economic. Da, cred și eu că nu se poate face nimic fără un program de finanțare pentru componentele electronice.“


Cătălin Zamfir, președintele Comisiei Economice din Senatul României, a declarat că este convins de necesitatea apariției unei industrii de reparare, deoarece în prezent avem doar „un mic sector de prestării servicii care și-a pierdut mult din anvergura pe care o avea în trecut și pe care unii dintre noi ne-o amintim; îmi aduc aminte de cooperativa Radioprogres, care repara tot ce însemna aparatură electronică, dar și de altele care făceau din acest domeniu o adevărată industrie“.
La conferința organizată de CERC a fost prezentă și Alina Jalea, consilier de stat pentru schimbări climatice și tranziție energetică la Cancelaria Prim-Ministrului, de unde se coordonează Comitetul pentru Economia Circulară. „În prezent lucrăm la un plan de implementare a Strategiei naționale pentru economia circulară“, a declarat consilierul de stat, care a precizat în legătură cu susținerea financiară că „printr-o ordonanță a Ministerului Economiei s-a stabilit inițierea unor măsuri pentru stabilirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare de opt milioane euro pentru perioada 2022-2025“.


Președintele Coaliției pentru Economie Circulară, Constantin Damov, a vorbit despre activitatea CERC. „Am încercat să aducem în România ideea că reciclarea nu este totul în economia circulară. Cred că ne-a luat patru ani să convingem diferite medii, inclusiv cel academic, cu privire la faptul că societatea are un consum enorm și că România pierde bani în momentul în care aruncă utilitatea produsului. Dacă modelul economic de dezvoltare va fi cel circular, eu cred că vom rezolva multe probleme: de criză, de materii prime, de sărăcie și chiar de războaie. În ceea ce privește echipamentele electronice, am reușit ca împreună cu ASRO – care este organismul național de standardizare – să avem de trei ani un standard pentru reparare în vederea refolosirii acestor echipamente.“

Marius Costache, directorul general al companiei GreenWEEE, a subliniat importanța apariției Legii nr. 42/2023. „Am avut o mare problemă în momentul în care am primit solicitări de donații de echipamente care fie erau deja funcționale, fie erau reparate de colegii noștri, dar nu puteam să le scoatem de la noi din curte pentru că riscam să ne pierdem licența de colectare și tratare a DEEE. După ce a apărut Directiva am făcut un mic atelier de reparații pentru aparatele radio vechi și foarte vechi și pentru frigidere, în ideea de a ajuta în zona socială. Acum avem în plan să facem un atelier mai mare și tot ce vom repara acolo va conta la atingerea țintelor organizațiilor de transfer de responsabilitate și ne bazăm pe finanțare din acest sector. Aparatele vor ajunge în zona socială, la familiile care au nevoie de ajutor, și în zona de angajați. Nu vrem decât să ne acoperim costurile, nu să facem neapărat un profit. Ne vom axa businessul pe partea de componente.“
Valentin Negoiță, președintele ECOTIC, a amintit de planul antirisipă și pentru economia circulară adoptat de guvernul francez, prin care se pun la dispoziție 50 milioane euro pentru înființarea unor ateliere de recondiționare pe tot teritoriul Franței, care duce la crearea a peste 70.000 locuri de muncă.
În cadrul conferinţei a fost abordat şi subiectul proiectării produselor încă din fabrică pentru a putea fi reparate. Directorul de marketing al Asociației Environ, Roxana Puia, a subliniat importanța instituirii unei responsabilități reale a producătorului, care trebuie încă din faza de proiectare să reducă impactul negativ asupra mediului, astfel încât produsele să aibă o durată de viață mai îndelungată și să poată fi reparate cu ușurință.
Constantin Apostol, directorul companiei AS Metal, a vorbit despre un proiect de refolosire a unor piese care nu a avut succesul scontat. „AS Metal a fost unul dintre pionierii din domeniul DEEE, împreună cu Green Group. Ne-am implicat și în zona de vehicule scoase din uz, deci au fost câteva lucruri de avangardă făcute în România. Vă amintesc că Programul Rabla avea și o componentă de repunere pe piață a pieselor recuperate din vehiculele scoase din uz. Din păcate, zona de DEEE nu s-a dezvoltat în această direcție. Trebuie să spun că la vehiculele scoase din uz (VSU) componenta de refolosire a pieselor din dezmembrări a eșuat extrem de lamentabil, iar eu sunt convins că zona de «reîntoarcere a deșeurilor electrice și electronice în utilizare» este privită de autorități cu mare scepticism, ca orice altă nouă ac- tivitate. Și dacă la VSU a eșuat, cauza a fost cred eu nealinierea unor componente foarte importante ce țin de Codul Fiscal, care nu s-a schimbat de foarte mulți ani. Nu avem un limbaj comun și o tratare unitară și ar trebui să îi aducem la masă pe toți cei care pot să asigure funcționarea acestui sistem.“
Conferința poate fi vizionată pe https://www.youtube.com/watch?v= kNRRgKqoxhs.
