Atunci când ne referim la ambalaje există o confuzie între acțiunile care se referă la reutilizarea ambalajelor și la prevenirea generării acestora. Şi în ciuda faptului că ambele contribuie la reducerea generării de deșeuri, din perspectiva elaborării politicilor, acestea ar trebui tratate ca două concepte diferite.
Având în vedere revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD), Zero Waste Europe a lansat la începutul lunii iunie 2024 împreună cu mai mulți parteneri documentul „Packaging Reuse vs. Packaging Prevention – Understanding which policy measures best apply“. Această lucrare își propune să clarifice ceea ce ar trebui definit ca „reutilizarea ambalajelor“ și ceea ce ar trebui definit ca „prevenirea deșeurilor de ambalaje“ și care sunt măsurile de politică care le cuprind pe una și pe cealaltă.
Când folosim termenul de „ambalaj reutilizabil“, conceptul se referă de fapt la două tipuri de procese:
• acțiunea de a folosi un recipient care este deținut de consumator și care este fie reumplut în magazin sau reumplut acasă. În ambele cazuri, recipientul nu este de fapt un ambalaj, ci un produs și, prin urmare, această acțiune ar trebui să fie considerată ca prevenire a deşeurilor de ambalaje.
• acțiunea de utilizare a unui recipient care este un activ deținut de producător sau de un terț și/sau de colectare, spălare și reumplere de o terță parte. Acest proces este ceea ce ar trebui considerat ca ambalaj reutilizabil.
Prin urmare, trebuie făcută o diferențiere importantă între prevenirea deșeurilor de ambalaje și sisteme de ambalare reutilizabile, deoarece măsurile și cerințele care ar trebui să se aplice fiecăruia dintre ele diferă (deşi sunt complementare) și această diferență trebuie clarificată în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei.
Definiția ambalajelor reutilizabile, în viziunea Zero Waste Europe și a partenerilor
Ambalajele reutilizabile sunt ambalaje care sunt concepute pentru a fi reutilizate de mai multe ori în același scop după utilizare și a căror returnare și reutilizare efectivă este posibilă printr-o logistică adecvată și promovată de sisteme de stimulare adecvate, de obicei printr-un sistem depozit.De fapt, există câteva aspecte cheie care sunt cruciale pentru a fi încorporate în definiţia unui sistem de reutilizare a ambalajului, punctate foarte bine de Zero Waste Europe:
• Existența infrastructurii și a logisticii inverse pentru preluarea efectivă, curățarea, reumplerea și redistribuirea ambalajelor (operată de producători și/sau de un terț);
• Un stimulent adecvat pentru returnarea ambalajului (de obicei un depozit, dar poate fi și un sistem în care consumatorul plătește o amendă atunci când ambalajul nu este returnat);
• O anumită cantitate de rotații minime, care ar trebui să fie cel puțin între 10-15 cicluri;
• O rată de colectare de cel puțin 90% din ambalaje.
Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină prevenirea deșeurilor de ambalaje
• O țintă de prevenire a deșeurilor de ambalaje de 50% până în 2030, care să includă ca 30% să fie atinsă prin reutilizare;
• Stabilirea unui plafon pentru ambalajul general de unică folosință introdus pe piață;
• Aplicarea de taxe pe ambalajele de unică folosință;
• Restricționarea utilizării ambalajelor de unică folosință pentru anumite aplicații, cum ar fi la fața locului unde se consumă alimente și băuturi;
• Încurajarea alternativelor de ambalare reîncărcabile care să fie disponibile de către orice restaurant, cafenea sau magazin care vinde alimente sau băuturi de consumat „din mers“;
• Încurajarea sau obligarea comercianților cu amănuntul care vând produse alimentare, băuturi și produse de curățare nepericuloase să accepte consumatorii să-și aducă propriul recipient (recipient spălat corespunzător);
• Încurajarea comercianților online să ofere clienților posibilitatea de a renunța la livrarea produselor în ambalaj suplimentar (pentru expediere) atunci când ambalajul propriu al produselor este deja potrivit pentru expediere.
Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină reutilizarea ambalajelor
• Stabilirea unui obiectiv general de reutilizare de 50% până în 2030 pentru toate ambalajele introduse pe piața UE; trimițând astfel un semnal puternic tuturor sectoarelor de piață pentru a demara tranziția;
• Stabilirea țintelor de reutilizare specifice sectorului sau țintelor dedicate pe tip de ambalaj;
• Încurajarea schemelor de depozit-retur (DRS) pentru reumplere/reutilizare dincolo de ambalarea băuturilor;
• Definirea cerințelor esențiale pentru sistemele de tip „pool“;
• Stabilirea parametrilor generali pentru alinierea standardizării designului ambalajului și returnării – Stimulente de returnare între mărci și companii într-un mod care să permită partajarea punctelor de colectare a recipientelor, instalații de spălare și logistică, inclusiv un număr minim de cicluri (reutilizări), etichetare, etichete digitale (coduri QR), simboluri de reutilizare, printre alte cerințe privind designul de produs.
Principalele pericole semnalate de Zero Waste Europe în gruparea celor două concepte -reutilizarea ambalajelor și prevenirea deșeurilor de ambalaje, în cadrul Directivei
• Lipsa stimulentelor pentru sisteme eficiente de reutilizare a ambalajelor;
• Lipsa sprijinului pentru prevenirea generării deșeurilor;
• Greenwashing/confuzia consumatorilor;
• Magazine care vând produse reutilizabile, cum ar fi pungi de bumbac și pahare de cafea din oțel inoxidabil cu mâncare/băutură/cumpărături: Deși în acest caz, articolele sunt vândute către consumatori și nu sunt oferite gratuit, asta nu înseamnă că vor fi aduse înapoi pentru fiecare cumpărătură și, de asemenea, nu înseamnă că vor fi refolosite acasă. Mulți consumatori care și-au uitat propriile obiecte personale acasă o vor face cumpărând un alt articol reutilizabil sau vor reveni în schimb la ambalajul de unică folosință. Acest lucru nu s-ar întâmpla în cazul sistemelor de reutilizare în care articolele sunt preluate înapoi printr-un sistem adecvat de stimulare. Sistemele de ambalare reutilizabile fac acest lucru ușor și convenabil pentru participarea consumatorilor.
• „Sisteme de reîncărcare la domiciliu“: în acest caz, companiile etichetează ceva drept „reutilizabil/reîncărcabil“. deoarece consumatorii pot cumpăra un „articol reîncărcat (de exemplu, o sticlă)“ pentru a-l reumple acasă. Pachetul de reîncărcare de unică folosință care este apoi cumpărat de la supermarket pentru a reumple containerul deținut de consumatori este încă ambalaj de unică folosință, adesea realizat din materiale cu reciclabilitate scăzută.
Puteți citi documentul integral elaborat de Zero Waste Europe și partenerii lor aici:
Extras din Calendarul cerințelor cheie ale PPWR 2025/40
(Publicat în JO al UE în data de 22.01.2025)
Articolul 11 – Ambalaje reutilizabile
(2) Până la 12 februarie 2027, Comisia va adopta un act delegat în conformitate cu articolul 64 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unui număr minim al rotațiilor pentru ambalajele reutilizabile, în sensul alineatului (1) litera (b) de la prezentul articol, în formatele care sunt cel mai frecvent destinate reutilizării, ținând seama de igienă și de alte cerințe, cum ar fi logistica.
Articolul 29 – Obiective privind reutilizarea
Începând cu 1 ianuarie 2030, operatorii economici care utilizează ambalaje pentru transport sau ambalaje de vânzare utilizate pentru transportul produselor, inclusiv pentru produsele distribuite prin intermediul comerțului electronic, pe teritoriul Uniunii Europene, sub formă de paleți, cutii din plastic pliabile, cutii, tăvițe, lăzi din plastic, recipiente intermediare pentru materiale în vrac, găleți, bidoane și canistre de orice dimensiune și din orice material, inclusiv în formate flexibile sau învelitori ori curele pentru paleți pentru stabilizarea și protejarea produselor așezate pe paleți în timpul transportului, se asigură că cel puțin 40% din ambalajele de acest tip în total sunt ambalaje reutilizabile în cadrul unui sistem de reutilizare.
Începând cu 1 ianuarie 2040, operatorii economici respectivi depun eforturi pentru a utiliza cel puțin 70% din ambalajele menționate la primul paragraf într-un format reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare.
Începând cu 1 ianuarie 2030, operatorii economici care utilizează ambalaje grupate sub formă de cutii, cu excepția celor din carton, în afara ambalajelor de vânzare pentru a grupa un anumit număr de produse pentru a crea o unitate de stocare sau de distribuție se asigură că cel puțin 10% din ambalajele de acest tip sunt ambalaje reutilizabile în cadrul unui sistem de reutilizare. Începând cu 1 ianuarie 2040, operatorii economici depun eforturi pentru a utiliza cel puțin 25% din ambalajele menționate la primul paragraf într-un format reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare.
Începând cu 1 ianuarie 2030, distribuitorii finali care pun la dispoziția consumatorilor, pe teritoriul unui stat membru, băuturi alcoolice și nealcoolice în ambalaje de vânzare se asigură că cel puțin 10% dintre aceste produse sunt puse la dispoziție în ambalaje reutilizabile în cadrul unui sistem de reutilizare.
Începând cu 1 ianuarie 2040, operatorii economici depun eforturi pentru a pune la dispoziție cel puțin 40% dintre produsele menționate la primul paragraf în ambalaje reutilizabile în cadrul unui sistem de reutilizare.
Până la 12 februarie 2027, Comisia Europeană, în consultare cu statele membre, publică orientări privind tipurile de produse care intră sub incidența alineatelor (6) și (7).
Până la 1 ianuarie 2034, ținând seama de stadiul actual al tehnologiei și de experiența practică dobândită de operatorii economici și de statele membre, Comisia prezintă un raport care analizează punerea în aplicare a obiectivelor pentru 2030 stabilite la prezentul articol. În raportul respectiv, Comisia evaluează, inclusiv din perspectiva analizei ciclului de viață al ambalajelor de unică folosință și al celor reutilizate.
Articolul 33 – Obligația privind oferta de reutilizare pentru sectorul produselor pentru servire la pachet
Până la 12 februarie 2028, distribuitorii finali care își desfășoară activitatea în sectorul HORECA și care pun la dispoziție pe teritoriul unui stat membru băuturi calde sau reci sau alimente gata preparate în ambalaje pentru servire la pachet, le oferă consumatorilor posibilitatea obținerii produselor în ambalaje reutilizabile în cadrul unui sistem de reutilizare.
În contextul adoptării Planului pentru acțiune circulară (iunie 2020) unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului Verde European, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (care reglementează introducerea pe piață a ambalajelor, precum și prevenirea și gestionarea deșeurilor de ambalaje) se află în revizuire și va fi adoptată de Comisia Europeană în acest an.
Inițiativa urmărește, de asemenea, angajamentul Strategiei pentru materiale plastice de a asigura faptul că ambalajul de plastic este reutilizabil sau reciclabil într-o manieră viabilă din punct de vedere economic până în 2030, iar Pactul Verde European extinde această obligație la toate ambalajele și se angajează să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea supraambalajului și a deșeurilor de ambalaje.
Astfel, în revizuirea Directivei pentru ambalaje, Comisia Europeană are în vedere:
• îmbunătățirea designului ambalajului pentru a promova reutilizarea și reciclarea;
• creșterea conținutului reciclat din ambalaje;
• măsuri pentru reducerea ambalării excesive;
• reducerea deșeurilor de ambalaje.•
Dr. ing. Sorin Popescu, Senior Editor P&PW
