Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat în cadrul unei conferinţe, în data de 24 aprilie a.c., că va pune în dezbatere publică un proiect de ordonanţă care privește refolosirea ambalajelor, ceea ce a creat puţină nelinişte în rândul producătorilor, care abia se obişnuiseră cu SGR-ul clasic. Un SGR simplu, funcţional şi, foarte important, fără pericolul impunerii de penalităţi pentru nerealizarea vreunor obiective de reciclare.
„SGR e un model de succes pe care suntem datori să-l păstrăm, dar mai mult decât atât suntem datori să-l îmbunătăţim. (…) M-aş bucura să pun pe agenda publică un subiect nou. Este legat de ambalajul reutilizabil, într-o primă fază doar pentru sticlă, pentru că n-aş vrea să discutăm despre altceva. Eu cred că a venit momentul şi trebuie să mărturisesc că am mai încercat să fac discuţia asta în urmă cu un an şi jumătate, când, după lungii discuţii, am ajuns la concluzia că exista riscul să complicăm prea mult sistemul într-un moment în care lucrurile oricum nu erau suficient de clare, dar cred că astăzi SGR-ul a ajuns la o maturitate suficientă cât să vorbim despre a patra categorie de ambalaje, respectiv ambalajul reutilizabil“, a declarat Mircea Fechet.
Amintim că experţii Comisiei Europene recomandau, cu mult timp înainte de pornirea SGR, excluderea sticlei din sistemul depozit şi preluarea ambalajelor de sticlă într-un sistem de reumplere, tocmai pentru a se evita spargerea, retopirea şi turnarea altor ambalaje, ceea ce necesită consumuri mari de energie.
Acum, Mircea Fechet vrea ca ambalajele reutilizabile să poarte „o garanţie similară şi ca anumite aparate de colectare automată să dobândească un upgrade pentru a putea prelua ambalajul reutilizabil“.
Ideea ambalajelor reutilizabile nu este nouă. Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) publicat în luna ianuarie 2025 stabilește până în 2030 un obiectiv de 10% pentru recipiente de băuturi reutilizabile, procent care va creşte la 40% până în 2040, pentru vinuri, băuturi spirtoase și lapte.
Tot în PPWR se stabileşte că în ceea ce privește reutilizarea, până în 2030 distribuitorii cu o suprafață de vânzare cu amănuntul care depășește 400 mp vor fi obligați să aloce cel puțin 10% din spațiul lor stațiilor de reumplere. Nu aceasta este însă viziunea conducerii Ministerului Mediului, care nu se gândeşte la reumplere, ci şi-ar dori probabil să adauge punctelor de colectare existente ale SGR alte tipuri de RVM-uri care să preia doar ambalajele returnabile. De aici atât ambalajele turtite sau sparte, cât şi cele întregi, ar trebui să fie transporate undeva. Unde nu ni se spune. La centrele de numărare sau la centrele de reumplere. Centre de reumplere ale cărui producător? De vin, de bere, de apă, de Cola?
Ciudată este şi motivarea acestui demers. Ministrul spune că el vine în sprijinul Sistemului Garanţie-Returnare, ceea ce este posibil dacă ne gândim la SGR doar ca la un instrument al producătorilor. Includerea ambalajelor reutilizabile în SGR nu îi ajută deloc pe cetăţenii României, în special pe cei din mediul rural în recuperarea garanţiilor.
Întrebările generate de declaraţia ministrului Mircea Fechet referitoare la ambalajele reutilizabile sunt atât de multe încât nu putem decât să bănuim că toată această poveste nu este decât o temă falsă lansată în atenţia publicului tocmai acum când premierul îi reproşează ministrului Mediului că a pierdut jumătate din fondurile ce îi reveneau din PNRR, o nimica toată de 2,2 miliarde euro…● Matei Dumitru
