• OUG nr. 125/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu riscă să aducă întârzieri în finanțarea colectării și să deschidă calea exporturilor pentru deșeurile de ambalaje generate în România.
• Marii producători (lanțuri de retail, companii din segmentul FMCG, al băuturilor, produselor alimentare și alte produse generatoare de ambalaje) și implicit, România riscă să nu își îndeplinească țintele de mediu impuse de UE. România este deja deficitară la capitolul reciclării.
• Noi scumpiri la raft: Mecanismul de plată a serviciilor de colectare descris în forma actuală a OUG nr. 125 riscă să se reflecte în scumpiri ale produselor de larg consum la raft.• Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP: „Legea trebuie să ofere definiții clare, pentru a nu crea blocaje în piață“. Peste 2.300 de companii din sistem și peste 25.000 de producători ar putea fi afectați.
O nouă decizie adoptată săptămâna trecută de Comisia de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaților privind OUG nr. 125 (Ordonanța privind îndeplinirea țintelor de mediu ale României în corelație cu obiectivele UE) riscă să ducă de fapt la neîndeplinirea țintelor de mediu ale ţării noastre, în condițiile în care România este deja deficitară la acest capitol. De asemenea, dacă OUG nr. 125 va intra în aplicare în forma actuală, riscă să deschidă calea exporturilor pentru deșeurile de ambalaje generate în țara noastră, periclitând astfel un întreg mecanism economic și să conducă la scumpiri ale produselor la raft, pentru consumatori, prin creșterea artificială a costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje.
Practic, OUG nr. 125 adoptată în septembrie 2022, asupra căreia s-a revenit în Camera Deputaților săptamâna trecută, modifică modalitatea de raportare a deșeurilor de ambalaje colectate: dacă înainte de OUG nr. 125 cantitățile valorificate conform obligațiilor de mediu se raportau în sistemul public de raportare la momentul încredințării în vederea reciclării acestora, acum acestea vor trebui raportate după momentul reciclării efective.
Deși conceptual noua OUG intenționează să aducă claritate în ceea ce privește raportarea cantităților efectiv reciclate în România, pentru evitarea fraudelor sau a altor mecanisme de eludare a legii, modul în care aceasta a fost reconsiderată și formulată recent riscă să blocheze întreaga piață a colectării și reciclării.
Care sunt problemele şi de unde vin blocajele?
În practică colectorii sau companiile de salubritate colectează deșeurile de ambalaje generate de producători, retaileri ş.a., livrându-le ulterior stațiilor de reciclare, care confirmă primirea cantităților în sistemul public de raportare. Ulterior, colectorii/salubriștii transmit dosarul de trasabilitate către un OIREP*, companie care preia responsabilitatea producătorilor și care are obligația de a avea contracte atât cu producătorii reprezentați, cât și cu companiile de colectare sau de salubritate, verifică documentația dar pot plăti seviciul prestat colectorilor/salubriștilor doar după ce compania de reciclare (care nu este parte în cadrul contractelor cu OIREP-urile) confirmă reciclarea cantităților respective.
Potrivit legislaţiei actuale, companiile de reciclare pot recicla deșeurile într-un interval de timp de până la 3 ani (!) după ce au intrat în posesia cantităților colectate, astfel încât, prin mecanismul de plată descris de noua OUG, aceasta ar putea bloca întregul sistem de finanțare al companiilor de colectare.
În consecință, dacă noua OUG ar intra în vigoare în forma recent dezbătută la Camera Deputaților, cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate de pe piața din România ar putea merge către export, având în vedere că pe alte piețe nu există acest mecanism de plată a colectării, după ce reciclarea a fost efectiv realizată. Potrivit estimărilor Asociației OIREP, o cantitate de peste 350.000 de tone de deșeuri de ambalaje ar putea merge spre export. Anual, în România se introduc aproximativ 2,4 milioane tone de deșeuri de ambalaje, iar pentru realizarea obiectivelor de valorificare este necesară colectarea a minimum 1,5 milioane de tone. În total, potrivit datelor Asociației, peste 2.300 de companii de colectare, salubritate și reciclare și peste 25.000 de producători din piață ar putea fi afectați de impactul OUG.
Anterior dezbaterii recente, Comisia de Politică Economică din cadrul Camerei Deputaților a votat ca producătorii și OIREP-urile să plătească suma de 2 lei /kg pentru diferența dintre cantitățile necesare realizării obiectivelor de mediu și cantitățile care intră în procesul de reciclare. Aceasta a oferit și o definiție clară a acestor cantități: „Cantitățile care intră în operațiunea de reciclare și care vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor de mediu sunt cantitățile confirmate de reciclator în SIATD (*sistemul public de raportare) ca fiind recepționate după eliminarea materialelor, altele decât materialul țintă“.
Această definiție stabilește concret ce cantități sunt luate în calcul la realizarea obiectivelor și care este momentul raportării, iar în absența acestei definiții clare (care lipsește din forma OUG nr. 125 dezbătută la Comisia de Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaților săptămâna trecută) se pot crea blocajele amintite, lăsând spațiu pentru interpretări la momentul punerii în aplicare de către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
„Practic, pentru a eluda aceasta condiție suplimentară pe care o pune noua formă a OUG nr. 125, deșeurile ar putea merge la export pentru că reciclatorii din alte țări nu trebuie să confirme cantitățile efectiv reciclate. Aceasta în condițiile în care reciclatorii se plâng de cantități insuficiente colectate, din cauza lipsei colectării separate – țara noastră fiind în plin proces educațional privind reciclarea și cu mult în urma statelor europene“, a declarat Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje.
Marii producători (lanțuri de retail, companii FMCG, producători de băuturi, produse alimentare ş.a.) riscă să nu își îndeplinească țintele de mediu care le revin prin legislație și, neputând raporta cantitățile colectate, riscă să achite o obligație fiscală de câte 2 lei/kg, reprezentând diferența între țintele de colectare și cantitățile efectiv colectate. În aceste condiții, această obligație fiscală impusă prin lipsa de claritate a OUG nr. 125 s-ar putea reflecta în creșteri ale preţurilor la produsele vândute la raft consumatorilor.
De asemenea, forma actuală a OUG nr. 125 prevede un tratament discriminatoriu între actorii privați și cei publici: în cazul primăriilor, cantitățile de deșeuri sunt luate în calcul în aceeași modalitate de dinainte de momentul adoptării OUG nr. 125, respectiv la momentul recepției.
Forma OUG nr. 125 adoptată săptămâna trecută la Comisia de Mediu şi Echilibru Ecologic din cadrul Camerei Deputaților este: „Producătorii/OIREP-urile plătesc 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile necesare realizării obiectivelor și cantitățile care intră în instalația de reciclare“.
Asociația OIREP atrage atenția că o definiție a acestor cantități este fundamentală, pentru evitarea blocajelor în activitatea celor ce gestionează deșeurile de ambalaje.
Potrivit analizei Asociației OIREP, România riscă să întâmpine dificultăți majore în realizarea obiectivelor de mediu, având în vedere că în ţara noastră țintele de creștere a obiectivelor au fost decalate cu 2 ani (din 2025 în 2023), cu procente considerabile. Astfel, se pune o presiune crescută pe volumul cantităților care trebuie colectate și reciclate în țara noastră.• Asociaţia OIREP Ambalaje
__________________________________________
* OIREP = Organizație care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului.
• Din 2023, ținta de reciclare a deșeurilor de ambalaje în România a crescut cu 5%, la un total de 65% din deșeurile de ambalaje generate pe piață, după cum urmează:
– 65% sticlă;
– 35% plastic;
– 57% PET;
– 65% hârtie-carton;
– 30% aluminiu;
– 60% oțel;
– 20% lemn.
Din 2025, procentul va crește la 70%.
• Producătorii și generatorii de ambalaje care nu ating țintele au o obligație fiscală de 2 lei/kg între ținta de reciclare și cantitatea raportată.
• Conform Comisiei Europene, până în 2035, România trebuie să reducă până la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozitate – în prezent însă românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc, față de media europeană de 24%, potrivit datelor publice.
