Constantin Damov: „Mediul politic nu are un corp de experți pentru implementarea economiei circulare“

Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) este singura organizație din țară care încearcă să aducă în atenția autorităților statului necesitatea alinierii României la politicile europene privind circularitatea materiilor prime în economie. Pentru a afla cum decurge relația organizației cu reprezentanții statului am vorbit cu Constantin Damov, președintele CERC.• ecologic

ecologic: Ce este Coaliția pentru Economia Circulară și cine face parte din această organizație?

Constantin Damov, președintele Coaliției pentru Economia Circulară: Coaliția pentru Economia Circulară este o asociație-concept, nu este o organizație de ramură așa cum ne-am obișnuit – cum sunt cele din metalurgie, agricultură sau creșterea animalelor. Această coaliție se vrea a fi un promotor al unui concept industrial cu tot ce are industria în jurul ei fie că vorbim de energie, finanțare, logistică – iar noi încercăm să cuprindem toate aceste elemente în dorința de a fi un accelerator de implementare a modelului de economie circulară în economia românească.
Este surprinzător pentru că eu venind din domeniul reciclării, toată lumea a crezut că această coaliție va fi o altă organizație care se va ocupa de zona reciclării, dar lucrurile nu au stat chiar așa. După o perioadă de patru ani și ceva de activitate numărul membrilor a de pășit 50 și vin din domenii diverse: avem în rândul nostru producători de băuturi, mobilier, doze de aluminiu, OTR-uri. Salubriștii sunt membri prin Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor și astfel pot avea o opinie. Totodată avem bănci, finanțatori interesați de fenomenul economiei circulare, avem producători de echipamente, firme de consultanță, de avocatură, jucători din domeniul agricol, al energiei și al certificatelor de emisii de dioxid de carbon, din sectorul industriei textile, al biogazului, al biomasei și chiar al compostului. Observăm o creștere a interesului față de fenomenul de economie circulară care cuprinde nu doar zona de reciclare – care reprezintă de fapt eșecul economiei circulare și aș putea să fac o asemănare și anume că reciclarea înseamnă groapa de gunoi pentru conceptul economiei circulare, mai exact este nivelul cel mai de jos al fluxului de materiale. Se observă un interes în creștere și noi sperăm ca prin grupurile interne de lucru create să putem fi un sprijin real pentru toate dezbaterile care au loc la nivel central și la nivel local.

ecologic: Din câte știu, în asociație sunt membri, în primul rând persoane fizice, care reprezintă anumite companii. Dar din zona politică există membri în Coaliția pentru Economia Circulară? Politicul poate fi important în economia circulară.

Constantin Damov: Aș vrea să precizez că există cinci fondatori ca persoane fizice, pentru că așa trebuia început. Membrii cu calitate de vot sunt doar companiile. Avem și o secțiune pentru persoane fizice, unde vin și sunt acceptate după o analiză persoanele cu o anumită notorietate și expertiză și astfel se creează un grup de experți, iar aceștia stau alături de grupurile de lucru și de consiliul director, însă persoanele fizice nu au drept de vot.

ecologic: Cred că ar fi bine să aveți și un reprezentat al zonei politice.

Constantin Damov: Nu dorim să avem vreo conotație politică. Pentru noi cea mai importantă este politica industrială, nu spun de mediu și insist pe parcursul acestui interviu că nu mai este o discuție de mediu, vorbim despre o industrie de model economic.

ecologic: Ministerul Economiei a fost interesat de acest subiect? Ați fost contactați în vreun fel?

Constantin Damov: Ținta noastră este să transformăm Ministerul Economiei în principalul jucător, iar obiectivul nostru fundamental este să schimbăm denumirile sub care sunt desfășurate toate schimbările din economie și cred că cel mai important lucru este așa cum sa trecut de la cuvântul salubritate la managementul deșeurilor să trecem și în legislație de la denumirea managementul deșeurilor la cel al resurselor. Acesta este scopul nostru.
Acum nu ne mai permitem să mai discutăm despre deșeuri când vorbim de fapt despre resurse. Acestea se văd ca deșeuri la Ministerul Mediului, dar ele sunt resursele economiei românești; la Ministerul Economiei nu se văd în niciun fel, în prezent sunt ca o abordare extraterestră. Noi sperăm să putem convinge ministerul, dar și comisiile din Parlament că gestionarea deșeurilor ține foarte mult de sursele posibile de materiale pentru creșterea economică a României. Țara noastră nu are acces la resurse pe piața mondială, în prezent resursele sunt într-o fază finală de disponibilitate și de aceea avem și aceste creșteri extraordinare de prețuri în ultimul an: pentru că undeva au început să apară limitele acestor resurse și România nu are acces nici la gaz, nici la petrolul de prima mână, nici la litiu, la concentrate de minereu și altele. Noi cumpărăm toate acestea prin traderi, la mâna a doua sau a treia și nu mai avem exploatări miniere în țară. Ce ne rămâne ca să deservim o industrie care are nevoie de materii prime și materiale? Ceea ce am consumat o dată trebuie să consumăm de mai multe ori pentru că deșeul este și va rămâne o resursă regenerabilă.

ecologic: Credeți că există în zona politică o înțelegere a tendințelor mondiale în ceea ce privește economia circulară și viitorul omenirii, poate creșterea serviciilor în contextul economic actual?

Constantin Damov: Din păcate nu doar în cazul economiei circulare România nu a avut și nu are încă ambiția de a alerga în fruntea plutonului. Suntem mereu la urmă, suntem aplaudați când măcar reușim să trecem linia de sosire și din păcate rămânem permanent la coada plutonului. Este clar că ne trebuie mai multă hotărâre și mai multă încredere ca să trecem de la urmăritori la deschizători, să avem curajul să alergăm mai repede și să mergem în linia întâi, să fim inovatori, să găsim soluții noi. Practic orice soluție care apare undeva în lume probabil că după 10-20 de ani este replicată și în România, fie că este vorba despre o legislație, un sistem, o tehnologie sau un mod de abordare la nivel central sau de autoritate locală, întotdeauna noi suntem cu mult în urmă.

ecologic: Dar avem capacitatea necesară să fim în față?

Constantin Damov: Prin această coaliție noi asta încercăm: să creăm un hub de specialiști și mai ales de practicieni. Credem că în prezent industriile sunt sursa de expertiză care lipsește fiecărui guvern. În economia circulară trebuie să fie o singură dorință: resursele care se găsesc în țara respectivă să poată fi valorificate în mai multe cicluri, fiecare ciclu creând o creștere economică. Avem resurse în România, dar din păcate mediul politic nu are un corp de experți pentru implementarea economiei circulare. Și de aceea credem că vom avea foarte multe lucruri de spus în viitorul apropiat.

ecologic: Știu că ați tot fost în mai multe țări europene. Poate fi luată ca exemplu una dintre ele?

Constantin Damov: În Europa de Est aș remarca grupul Țărilor Baltice, care sunt mici, dar acolo observăm o viteză de schimbare extraordinară. Drive-ul principal a fost digitalizarea pentru că numai ce măsori poți să controlezi, iar la noi în România în domeniul deșeurilor digitalizarea reprezintă un alt extraterestru care nu a fost adaptat condițiilor din țară. Am văzut țări unde a fost implementat sistemul de depozitare a deșeurilor și fluxurile de materiale sunt controlate impecabil. În Lituania, dar și în Slovacia sunt niște modele care te împing să te miști. România are un potențial enorm deoarece are o dimensiune mai mare decât a altor state, dar mecanismele de la noi sunt vechi, uzate, cu roți lipsă și pe alocuri ruginite. Ne trebuie o schimbare completă și o reorganizare în direcția economiei circulare.
Trebuie să subliniez că economia circulară trebuie să fie acceptată atât economic, cât și social și sunt două zone care trebuie pregătite pentru lucrul acesta. Cred că zona socială nu are nimic împotrivă și vrea să vadă ceva rotund, iar pentru acceptabilitate socială nu trebuie decât să facem câțiva pași în urmă și să vedem cum economiseau bunicii. Ei nu aruncau nimic, reparau cât puteau și astfel extindeau viața produselor, lucrurile mici de la un copil mai mare ajungeau la cel mic și durata de viață a lucrurilor era maximizată. Economia bunicilor nu genera deșeuri și cam singurele lucruri care rămâneau erau resturile de mâncare care făceau parte din ciclul biologic și de care natura avea grijă. Dar acum confortul nostru vine susținut de tot felul de gadgeturi, de echipamente făcute din materiale de sinteză, care nu sunt produse într-un mediu natural, ci în unul artificial, cu temperaturi de peste 1.000 de grade, polimerizări și altele. Astfel creăm niște materiale pe care natura nu le înțelege, iar acel ciclu trebuie să devină unul natural pentru societatea noastră și noi trebuie să jucăm rolul naturii ca să construim acel circuit.

ecologic: Oamenii sunt și victimele unei campanii publicitare continue de a cumpăra și de a consuma.

Constantin Damov: Economia circulară o să schimbe foarte multe lucruri: de la design, distribuție, etichetare, proprietate care în economia circulară devine asupra uzului și nu asupra obiectului. De ce aruncă omul o doză de bere? Pentru că pe raft scrie bere și nu bere cu doză. Deci noi cumpărăm doar conținutul, dar de exemplu cumperi o mașină de spălat nu pentru obiectul în sine, ci pentru serviciul pe care ți-l oferă, pentru numărul de spălări. Vrei să vorbești la telefon, nu vrei un telefon; vrei să te deplasezi, nu vrei neapărat o mașină. De fapt noi nu ne-am dat seama că industria ne vinde uzul, dar și un potențial deșeu, de aceea am fost de foarte multe ori considerați poluatori și poluatorul plătește. Vrem ca în viitor orice echipament să nu mai sfârșească în casele noastre, ci să se întoarcă la producător.

ecologic: Cum apreciaţi expertiza din zona politică faţă de obiectivul pe care îl promovaţi?

Constantin Damov: Noi abordăm zona politică într-un mod foarte prietenos, fără aroganța că noi am cunoaște și că am avea o expertiză; suntem alături la orice dezbatere care să poată duce la un progres al economiei românești. Din păcate în momentul de față deschiderea către tema economiei circulare este extrem de redusă. Este adevărat că termenii de economie circulară au intrat tot mai mult în limbajul politic, dar sunt folosiți la nivel de ambalaj și nu de conținut. Ne așteptăm la un interes care să devină real atât în Comisiile de Industrie și de Mediu din Parlament, cât și în Ministerul Mediului și în Ministerul Economiei.